Copii-cu-autism.MyForum.ro :: cantitate versus calitate?

Trimis: 28/02/2007 13:26

exista mai multe opinii cu privire la aceasta problema, adica pe ce ar treb sa punem accenrtul pe cantitate...sa achizitioneza copilul mult...sau pe calitate, in sensul de a forma de la bun inceput cuvintele corect.
o sa imi îngăduie sa exprim punctul de vedere, si astept copemntarii critici...
eu considera ca decizia intre cele doua variante trebuie luata in functie de fiecare copil-individual, dar si dupa varsta si dupa achizitiile pe care le are la acel moment, adica varsta mentala/varsta cronologica.
Cu cat copilul e mai mic, sub 4 ani cu atat sunt mai firesti(normale)greselile de vorbire-inversiuni, omisiuni, inlocuiri, etc..in cazul de normalitate psihica majoritatea se "curata" in timp de la sine...
Cu cat copilul este mai mare cu atat creste importanta claritatii- in sensul ca el trebuie sa fie inteles de toata lumea atunci cand comunica nu numai de pariniti sau cel cu care lucreaza
Nu putem forta un copil peste posibilitatile lui, deoarece riscam sa il frustram si sa producem un mutism psihogen-copilul nu mai vrea sa comunice
In limitele resurselor copilului impingem corectarea la maxim, căci in cazul copiilor cu diverse deficiente si nu nuami s-a observat ca este mai greu de corectat o deprindere formata gresit decat sa formezi o deprindere noua...
In cazul copiilor cu autism se pot face fixatii pe variate configurații invatate anterior gresit, si sa apara rigiditate cand incercam sa le corectam...
Consider, date fiind cele precizate ca trebuie ca in perioada de maxima senzitivitate pentru dezvoltarea limbajului-adica ante si prescolaritatea sa se incerce un exchilibru-avem necesitate de un vocabular bogat-deci cantitate mare, dar si acuratete, pentru a nu aparea o "bolboroseala pe care nu o intelege nimeni"-am cunoscut astfel de caz- izolat spunea aproximativ toate sunetele, in cuvinte nu se intelegea ce vorbea...
Inca un principiu important-nu formati cuvinte goale-fara suport concret intuitiv-obiectul in sine sau imaginea sa, pt ca mai tarziu copilul sa emita cuvinte, dar fara sa comunice, fara sa inteleaga-trebuie asociat cantitate, claritate cu formarea intelegerii..
Nu vom forta un copil care nu poate sa-l pronunte pe "r", de ex...si va fi perfect sa spuna sa zicem "CULOAIE", DACA RESTUL SUNETELOR SUNT OK, dar nici nu renuntam si ne multumim cu ceva din care sa deducem ca ar spune "culoaie".."tuloaie", coloaie..etc-trebuie corectate din mers...

Trimis: 28/02/2007 20:47

Iuliana ,noua ni s-a spus sa insistam pe cantitate si nu pe însușire ,deocamdata.Fiul meu are 5 ani.Nici logopeda cu care a confecționat in special nici cea de la scoala nu considera corectia limbajului o prioritate la 5 ani .Ce mi s-a sugerat sa fac?Sa il corectez la modul constructiv si incurajator De ex fiul meu spune bafrom in loc de bathroom.De fiecare data cind pronunta asa eu ii spun ceva de genul.. ai fost la baie!(pronuntat perfect si insistat pe consoane ,dar nu exagerat),a iinchis usa la baie? etc adica repet cuvintul cel putin de doua ori si ii ofer un model corect de pronuntie.Niciodata nu il corectez la modul direct ,adica nu se spune asa pentru ca risc sa il frustrez.
Ar mai fi multe de spus despre cauzele care determina greselile de pronuntie si in general din cite am inteles corectia se face in functie de acestea .De pilda in cazul nostru se pare ca este o combinatie intre probleme de perceptie auditiva ,le intelege asa cum le pronunta si motor planning ,stie cum sa pronunte unele dintre ele dar nu poate .E greu de spus in ce proportie contribuie fiecare. Am mai facut inca ceva pentru a reduce din frustrare atunci cind nu il inteleg ,l-am invatat de cind era mic sa foloseasca comunicarea non verbala adica daca imi spune ca vrea un obiect si nu il inteleg imi arata unde este ,daca este vorba despre o actiune ,gesticuleaza etc.Important esta sa gaseasca mijloace sa compenseze si sa se faca inteles.
Am gasit un produs interesant despre dyspraxia verbala aici
http://www.apraxia-kids.org/site/apps/nl/content3.asp?c=chKMI0PIIsE&b=787891&ct=464187

Trimis: 02/03/2007 21:40

acest mod explicat este constructiv dar nu ajuta suficient in unele cazuri-am specificat autism-de ex baietelul cu care lucrez-poate, dar din varii motive face probleme..acum stalceste "a" in "e"...dupa ce 2 ani l-a pronuntat impecabil-uneori apar probl de comportam care se rasfarng asupra limbajului-atunci eu cred ca trebuie insistat pe corectare..in rest, al doilea caz pe care l-am precizat era cel al unui baietel pe care l-am recunoscut care proununta izolat majorit fonemelor (except r, j, ce, ce..cateva)..dar in cuvinte era asa o imbulmojeala ca nu se intelegea drept nimic at cand incerca sa spuna ceva...incepusem sa curatam limbajul cu un oarece succes, dar metoda ABA neaplicata corect-adaptata la retard mental-care are alt specific at cand nu vorbim de note autiste..facea sa intampinam tot mai numeroase probl de comportam-pe care eu le consider cel mai delicat de abordat

Trimis: 06/03/2007 21:43

Jamie,un baietel de 6 ani s-a mutat de curind in oras si a inceput clasa a I a.Era foarte greu de inteles cind vorbea dar parea sa aiba o multime de spus.Invatatoarea lui spunea ca se descurca f bine la matematica dar ca are probleme cu literele si si limbajul oral.Mama lui ne-a spus ca Jamie facuse in ultimii ani logopedie dar fara succese vizibile.
Am facut o evaluare complexa a lui Jamie in care am gasit urmatoarele:
-ocupational terapistul a gasit ca Jamie are citeva probleme de motricitate fina si complicații senzoriale pentru care s-a stabilit o ora pe saptamina de terapie ocupationala.
-profesoara de educatie speciala a facut o evaluare a abilitatilor de invatare a lui Jamie si a gasit ca majoritatea dificultatilor erau legate de secventialitate.Jamie nu putea sa puna sau sa copieze literele si cuvintele in ordine.El putea sa citeasca si sa pronunte pe care deja le stia dar nu putea sa citeasca si sa pronunte cuvinte noi chiar daca stia fiecare litera din cuvintul respectiv.S-a hotarit ca profesoara de ed speciala sa vine in clasa lui sa il ajute .
-in termeni de evaluare a limbajului care era sarcina mea am gasit ca Jamie era un caz tipic de "dyspraxia"sau Developmental Dyspraxia sau apraxia cum mai este numita.
El putea sa pronunte aproximativ orice vocala sau consoana in izolatie .De ex daca il puneam sa spuna "ah" ca si in apple putea sa o faca .Daca se concentra putin putea sa pronunte perfect chiar intreg cuvintul apple .Daca il puneam sa spuna pie stia sa spuna ,insa daca il punem sa spuna apple pie iesea ceva de genul "paboo bie".In trei incercari obtineam trei raspunsuri deosebite ,nu avea nici un fel de consistenta in felul in care le pronunta.El pronunta numeroase cuvinte simple si vestite îndeajuns de clar dar dificultatile apareau atunci cind trebuia sa faca propozitii si fraze sau sa pronunte cuvinte cu mai mult de o silaba.Jamie era cnstient de dificultatile lui,stia ce trebuie sa spuna dar nu reusea sa le puna in ordinea potrivita pentru a exprima ceea ce are de spus si era vizibil frustrat.
Desi in orele de terapie facute anterior s-a confecționat mult cu el pe nereguli de pronuntie progresele nu au aparut deoarece s-a lucrat la indice de un sunet luat separat sau un cuvint separat ori problema lui era tocmai aceea de a invata sa le amestece corect in cuvinte si propozitii.Am inceput un program complex de terapie si dupa un an si jumatate Jamie a inceput sa isi imbunatateasca limbajul.La inceputul clasei a patra el vorbea ca si ceilalti colegi ai lui,doar ca mai avea necesitate de sprijin in clasa la unele materii.

Autoarea articolului este un reputat specialist in dificultăți de limbaj si autoarea multor carti printre care cea de mai jos
Patti Hamaguchi has a private pediatric speech therapy practice in Cupertino, California. She has a master's degree in Speech-Language Pathology from the College of New Jersey and holds the CCC (Certificate of Clinical Competency) from ASHA. She is the author of Childhood Speech, Language & Listening Problems: What Every Parent Should Know (John Wiley & Sons, 1995) and It's Time to Listen (Psychological Corporation/Communication Skill Builders, 1995). She was a contributing author to Parent Articles 2 (Communication Skill Builders, 1995). Before moving to California in 1996, Mrs. Hamaguchi was on staff at Sara Rosenfeld-Johnson's Oral-Motor Speech-Language Pathology Associates, NY. For 16 years, she worked in public schools in NJ and CT.

Trimis: 09/03/2007 16:18

e impresionant...si incurajator faptul ca se poate, daca vrei exista solutii...
eu ma gandeam la un alt aspect-acela in care un copil stie-poate-dar nu vrea, greseste intentionat, ii este mai comod..apar patologii noi, inexistente pana in acel moment-mai nou, de parca asta mai lipsea...

baietelul la care merg vorbeste intentionat ff incet in timpul programului-lectiilor si e destul de dificil comportamental, pentru că din pacate mama incurajeaza-intareste comportamente negative-copilul primeste feed-back la maraituri, tipete, etc..

Trimis: 09/03/2007 21:47

Iuliana,nu stiu ce sa zic fiindca nu cunosc concret cazul copilului cu care lucrezi,dar daca esti sigura ca greseste intentionat e poate un semn ca nu mai vrea lectii.E greu de acceptat ideea asta atit pt terapeut cit si pentru parinti dar sunt si ei niste mici omuleti cu personalitate ,dincolo de absolut orice diagnostic .Noi am facut doar sase luni logopedie si am renuntat tocmai pentru ca simteam ca nu mai da randament ,in ciuda eforturilor si profesionalismului logopedei.Ne-am multumit cu rezultatele pe care le aveam atunci si am mers pe ideea de a incorpora "lectiile" in viata de zi cu zi.Si a functionat mai bine.Dar e decizia parintelui si nu e una usoara.

Trimis: 10/03/2007 00:16

e extrem crud si adevarat-au trecut 2 ani, nu 6 luni, si eu in locul ui m-as fi saturat de aceeasi formula, mai ales ca nu e nici pe departe genul caruia sa ii placa monotonia, din pacate i-a cam disparut motivatia,..DAR EXISTA UN MARE DAR-fara noi se pierde, din vacante scurte il reluam cu regres, cu pierderi de achizitii, la noi din pacate momenytan nu se face si altceva, la indice de Bucuresti nimeni nu stie si nu lucreaza altceva pe autism in afara de ABA. Pe langa problema de fond a plictisului fata de lectii exista si ceea ce ziceam-intarirea din partea mamei a comportamentelor dezadaptative..ceea ce ne ingreuneaza mult situatia..De aceea sunt foarte dezamagita-la noi nu e bine pus la punct un sistem de consiliere pentru parinit, care sa ii ajute sa treaca de faza de negare aproblemei si sa o infrunte, sa lupte in adevaratul sens pentru copil intelegand ceea ce are el cu adevarat nevoie-de ex nu sa i sefaca mila ca tipa si sa ii faca voia, asa nu ajuta pe nimeni-nici pe noi, nici pe copil, pe nimeni care intra in contact cu copilul-imi pare rau ca nu am avut puterea sa ma opun hotararii de a trimite copilul singur la o gradinita particulara de copii "normali" de unde nu avem nici un fed-back, deoarece acestia nici nu au fost instiintati de situatia copilului asa cuim este ea..de aici din pacate decurg o succesiune de numeroase probleme...

..iar eu sunt din ce in ce mai frustrata ca nu stiu cum sa fac sa fie bine pt toata societatea :wall:

..chiar mi se pare ca muncesc precum mesterul Manole.. :oops:

..dar, asa dupa cum ma laud, nu cedez usor, si cum se spune ca speranta moare ultima, pentru mine aceasta munca e o continua provocare de a gasi solutii care sa functioneze..asa ca daca ma ajuta Dumnezeu si cu un pic de noroc, eu cred ca o sa o scoata la capat baiatul-pentru ca si el e un luptator