Copii-cu-autism.MyForum.ro :: Ce stim despre autism...

Trimis: 30/12/2006 13:42

Un copil cu Autism se poate afla peste tot pe largul „spectru” al Autismului.

Ce stim despre autism... Ce stim despre autism...

La capatul superior, un copil poate parea aproape normal si poate avea doar putine trasaturi autiste.
Ar putea, de exemplu, sa fie un copil linistit în clasa, cu putini prieteni sau fara nici unul si cu câteva obiceiuri ciudate.
Ar putea sa nici nu fie diagnosticat ca autist decât mult mai tarziu în viata.

La capatul inferior al spectrului, un copil ar putea fi descris ca putin-functional, poate avea vorbirea si limbajul defectuase si are necesitate de terapie mult mai intensa.
Indiferent unde, pe spectru, se afla un copil, poate si trebuie sa fie ajutat. Pervasive Developmental Disorder or PDD este de fapt o denumire inexacta.
Multi doctori carora nu le-ar placea sa îsi asume responsabilitatea de a pune un diagnostic de Autism le vor spune parintilor ca copilul lor are PDD.

Drept rezultat, multi parinti simt ca afectiunea copilului lor nu este atât de grava, iar unii chiar cred ca ar putea sa îi treaca.......

Trimis: 05/02/2007 09:40

Autismul – mai comun decat am fi crezut (14 iulie 2006)

Autismul si alte boli similare pot afecta un copil din 100, au sugerat cercetatorii din UK.

Cifrele sugereaza ca boala este mai comuna, anterior anilor 90', expertii spun ca au existat patru pana la 5 cazuri la 10.000 de persoane in Marea Britanie. Cercetatorii au spus ca este neclar daca estimatia lor mai ridicate erau din cauza diagnosticarii mai bune sau a incidentelor crescatoare.

Expertii au spus ca studiul a aratat ca serviciile pentru persoanele cu autism ar trebui sa fie imbunatatite.

Autismul afecteaza interactiunea sociala, comunicarea si imaginatia. Spectrul acopera ,de asemenea, boli mai indulgente incluzand sindromul Asperger.

Este necesara o imbunatatire a serviciilor

Cercetatorii de la Spitalul Guy si St Thomas din sudul Londrei, publicand descoperirile acestora in “ Bisturiul” (“The Lancet”), au studiat un grup de 57.000 de copii cu varsta de 9 si 10 ani in 2001.

Acestia au identificat 255 de copii care au fost diagnosticati deja ca avand boli autistice si 1.515 care ar fi putut fi cazuri nedetectate.

Un subgrup de 255 de copii selectat la nimereala a fost ales pentru evaluare clinica.

Predominarea de autism “clasic” din copilarie era de 39/10.000 si aceea de alte boli autistice era de 77/10.000.

In total, bolile autistice au afectat 116/10.000 de copii.

Cercetatorii au extrapolat descoperirile acestora pentru a sugera ca un copil din 10 copii britanici ar putea avea o forma de autism.

Profesorul Gillian Baird, care a condus cercetarea, a spus: “ Predominarea de autism si de boli autistice este substantial mai ridicata decat s-a recunoscut anticipat.

“ Daca cresterea se datoreaza unei descoperiri mai bune, criteriile diagnosticale sau incidentele crescatoare sunt neclare.

“ Serviciile din sanatate, educatie si asistenta sociala vor trebui sa recunoasca nevoile copiilor cu o forma de autism care constituie 19% din populatia copiilor.”

Autismul “nu mai este o raritate”

Dar expertii spun ca nu a existat nici o dovada de legatura intre cresterea in cazuri si pojarul, oreionul si vaccinul pentru rubeola sau timerosalul, un vaccin care foloseste mercur.

Un editorial in “Bisturiul” de Dr. Hiroshi Kurita de la Centrul Zenkoku Ryoiku Sodan din Tokio spune ca a existat o continua înșiruire de incidente autistice dupa ce MMR a fost retras dintr-un district din orasul Yokohama in Japonia si in Danemarca, unde timerosalul a fost scos din vaccinatie.

Profesorul Simon Baron Cohen, de la Centrul de Cercetare a Autismului de la Cambridge ( Autism Research Centre in Cambridge), a spus: “ Acest studiu nou stabileste daca bolile autistice nu mai constutuie o raritate.

“ Este necesitate de planificarea serviciilor la aceste noi rate predominante in asa fel incat educatia, sanatatea si sistemele de acest gen sa poata veni in intampinarea persoanelor cu autism.”

Societatea Nationala de Autism ( SNA) - [The National Autistic Society (NAS)] a spus ca descoperirile studiului s-au corespunzător cu estimarile acestora a incidentei de boli autistice – si nevoia de servicii imbunatatite – dar a fost neclar de ce tot mai multe cazuri au aparut.

SNA a spus ca linia lor de ajutor a primit 35.600 de apeluri anul trecut de la persoane cu autism si familiile acestora, multi dintre ei nefiind capabili sa acceseze serviciile pe care le-au cerut.

Mike Collins, directorul SNA al Educatiei a spus: “ Prevederea curenta pentru aceia cu aceasta incapacitate este neadecvata data fiind scala nevoii.

“ Guvernul si autoritatile locale trebuie sa se asigure ca educatia, sanatatea si serviciile sociale sunt fondate adecvat si ca tot personalul este instruit pentru a se confrunta cu nevoile acelora care traiesc cu aceasta incapacitate si cu familiile lor.

“ Autismul este o incapacitate permanenta si cand nevoile unei persoane nu sunt respectate, consecintele pe termen lung atat financiar cat si sufleteste, sunt profunde.”

SURSA:
BBC.COM/HEALTH - http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/5174144.stm

Trimis: 10/02/2007 03:35

Cel putin 1 din 500 de copii au o anumita forma de autism, conform CDC (Centers for Disease Control and Prevention).

Autismul este o dereglare neurocomportamentala care se manifesta prin interactii sociale anormale, dificultati de comunicare, arii de interes si comportamente anormale.

In general, cei care sufera de autism au dificultati in a-si dezvolta capacitatile lingvistice, manifesta o absenta a expresiilor faciale si a limbajului trupului, au tendinta de a nu stabili contact vizual cu ceilalti oameni, de a petrece mult timp singuri, au o imaginatie redusa, manifesta comportamente repetitive si isi formeaza obsesii pentru anumite obiecte sau rutine comportamentale.

Toti copiii autisti sufera de o inabilitate de a comunica si a relationa cu ceilalti, insa unii dintre ei sunt capabili sa interactioneze social mai bine decat altii. Un studiu recent, care urmeaza sa apara in revista Nature Neuroscience, sugereaza ca autismul are o cauza neurologica.

Neurologul Mirella Dapretto

de la Universitatea din California, Los Angeles, si colegii sai au cercetat activitatea cerebrala a creierelor a 10 copii autisti si a unui numar egal de copii normali in timp ce urmareau si imitau 80 de fete afisand furie, frica, bucurie, tristete si nici o emotie.

Masurand gradul de oxigenare al creierului in variate zone cu ajutorul imagisticii prin rezonanta magnetica (MRI), cercetatorii au putut sa determine care parti ale creierului sunt folosite atunci cand subiectii efectuau sarcinile. Singura diferenta dintre copiii autisti si cei normali a fost ca primii manifestau o activitate redusa intr-o zona a creierului numita sistemul neuronal oglinda.

Neuronii din aceasta zona sunt activi atunci cand individul face anumite lucruri, dar si atunci cand el/ea se uita la cineva care face acel lucru. Prin urmare, acesti neuroni “oglindesc” comportamentul altor persoane ca si cum observatorul ar face el insusi actiunea respectiva. Existenta acestor neuroni a fost observata la primate, la unele pasari si la oameni in regiunea Broca, in cortexul parietal inferior. Unii oameni de stiinta considera ca descoperirea neuronilor oglinda este una dintre cele mai importante descoperiri din neurologie din ultimii zece ani.

Desi copiii care aveau feluri mai usoare de autism erau capabili sa imite expresiile faciale, chiar si ei aveau dificultati in a intelege starile emotionale care corespundeau expresiilor faciale. Acest studiu sugereaza ca autismul apare atunci cand sistemul neuronal oglinda nu se activeaza decat partial. De fapt, cu cat aceasta regiune a creierului era mai putin oxigenata la fiecare copil autist, cu atat mai mari erau dificultatile acestuia – lucru care sustine si mai mult legatura dintre autism si activarea sistemului neuronal oglinda.

De ce este aceasta regiune atat de importanta? Acest lucru nu este cunoscut in detaliu. Pot fi facute insa anumite speculatii. La oameni, neuronii oglinda se gasesc in cortexul frontal inferior, in apropierea zonei Broca, o regiune specializata in limbaj. Prin urmare, lipsa de abilitati sociale poate fi considerata in relatie cu o abilitate scazuta de a folosi limbajul in general.

Prezenta neuronilor oglinda in aceasta zona a condus si la anumite sugestii in legatura cu felul in care ar fi evoluat limbajul, plecand de la sistemul de imitare si intelegere a gesturilor implementat in neuronii oglinda. Acesti neuroni au cu siguranta potentialul de a oferi mecanismul de implementare pentru activitatile de intelegere si imitare, ca de exemplu si de a mima comportamentul altor oameni. Cu toate acestea, ca si in cazul altor teorii asupra evolutiei limbajului, exista putine dovezi concrete

Sursa:
http://news.softpedia.com/news/Care-i-cauza-autismului-ro-16055.shtml

Trimis: 18/02/2007 13:56

"Noi teorii asupra cauzelor autismului par sa apara lunar in ultima perioada.

Un studiu semnificativ a sosit in luna septembrie a acestui an cand epidemiologul Avi Reichenberg de la Scoala Medicala Mt. Sinai a analizat datele istorice “din peste 300.000 de rapoarte privind relatia dintre parinte si copil si a descoperit ca este de aproape 6 ori mai probabil ca barbatii de peste 40 de ani sa aiba copii cu autism decat parintii sub 30 de ani” (asa cum a fost raportat pe www.sciencentral.com, dintr-un studiu publicat in Arhivele Psihiatriei Generale).

Aveam 39 de ani cand fiul meu Findrik a fost conceput. In 2003 el a fost diagnosticat cu sindromul PDD (boli pervazive de dezvoltare), o forma raspandita de autism.

Sperma barbatului se deterioreaza pe masura ce imbatraneste. Prin urmare, este mai probabil ca structurile slabite de ADN sa produca unele modele de boli congenitale cand barbatii ating 40 de ani. Acelasi fapt se aplica la femeile ce pasesc pe aceeasi treapta de varsta.

Pentru autism si epidemia sa, Teoria Tatalui Batran explica posibilitatea ridicata ca un parinte mai in varsta sa aiba un copil cu aceasta afectiune. Dar studiul nu discuta despre cauza fundamentala a problemei.

Nu explica cum sistemele copiilor cu autism ajung sa fie contaminate cu metale grele, in special plumb si mercur .

Teoria explica cum copiii parintilor mai batrani s-ar putea naste cu mecanisme latente care sa declanseze o anumita forma de autism, dar studiul nu atinge intrebarea cea mare: ce anume declanseaza mecanismul pentru autism in debutantul rand?

In contrast cu Teoria Tatalui Batran exista un nou studiu care sustine ca televizorul declanseaza autismul. In acest articol excentric, un profesor de economie de la Universitatea Cornell a studiat obiceiurile de vizionare a televizorului in 3 state nordice. El a descoperit ca intensificarea vizionarii televizorului a avut o corelatie directa cu cresterea numarului de copii care au dezvoltat autism.

Stiu sigur ca eu m-am uitat la televizor in anii 1960 mai mult decat a facut-o baiatul meu 4 decenii mai tarziu. Daca aceasta teorie ar fi valida atunci eu si fratele meu mai tanar am fi avut autism, lucru rar in acele zile.

De-a lungul deceniilor televiziunea a fost invinuita pentru multe boli in societate, de la eroziunea moralitatii, imitarea violentei pana la distrugerea vederii persoanei.

Multe lucruri s-au intensificat din anii 1980. Populatia Statelor Unite a trecut pragul de 300 de milioane in octombrie 2006. Numarul de vaccinuri administrate copiilor in primii doi ani ai vietii lor a crescut de 4 ori. In multe dintre aceste vaccinuri cantitatea de thimerosal – conservant bazat pe mercur întrebuințat pentru a feri infectarea vaccinurilor cu bacterii in timpul producerii lor si pentru a mari durata lor de viata – a crescut de zece ori.

Din moment ce rata autismului a depasit cresterea populatiei in ultimul sfert de secol, noi stim ca factorii genetici singuri nu pot cauza o epidemie de autism. Asadar trebuie sa existe un element biomedical, ceva din afara corpului copilului care lucreaza impreuna cu acele mecanisme latente care declanseaza in cele din urma autismul.

Multi copii cu autism ca de exemplu baiatul meu duc lipsa abilitatii pe care o are un copil normal de a da afara metalele grele care le otravesc corpurile. Injectarea thimerosalului in copilul meu a inceput cand avea doar 2 sau 3 ore de viata, cand creierul si sistemul sau nervos inca se dezvoltau.

Contaminarea cu metale grele explica de întocmai comportamentul recent al lui Fridrik pe masura ce isi revine din aceasta boala. Pentru o perioada putin mai mare de un an, eu si sotia mea l-am supus unei terapii riguroase care a micșorat si eliminat toxinele din el. El a retrait primele zile cand s-a simtit rau la varsta de doi ani – si-a pierdut apetitul si abilitatea de a-si folosi degetele si a devenit mut cu PDD.

In cazul sau, terapia de eliminare a mercurului si altor metale grele din trunchiul sau a fost insotita de multe episoade de regresiune. La doua luni dupa oprirea terapiei, regresiunile lui Fridrik au incetat.

Acum are sase ani si poate citi foarte bine. Matematica sa s-a imbunatatit foarte mult de primavara trecuta cand nu putea sa inteleaga o simpla adunare. Se intalneste cu un logoped dupa scoala si acesta i-a identificat problema muteniei. Autismul nonverbal este acum doar o problema a muschilor bucali, o problema pe cale sa fie rezolvata.

Acest lucru se intampla deoarece am identificat si analizat aspectele problemei fiului nostru timpuriu, deseori si direct. Parintii copiilor cu autism care nu au pasit pe aceasta cale ar trebui sa faca cercetari de unii singuri si apoi sa caute cauza fundamentala a autismului. Un parinte educat este cea mai buna aparare impotriva acestei afectiuni.

James Ottar Grundvig, parintele unui copil cu autism, traieste si lucreaza in New York City. "

Articolul poate fi gasit aici:

http://209.85.135.104/search?q=cache:btaZjVZhra8J:www.epochtimes-romania.com/articles/article_6888.html+autism&hl=ro&ct=clnk&cd=28&gl=ro&lr=lang_ro

Trimis: 19/02/2007 19:28

Despre TV s-au scris multe.
Eu am citit o carte cand eram in facultate care se numea "Cand imaginea suprima cuvantul" si erau interesante argumentele.
Dupa ce am citit acea carte debutantul fapt pe care l-am facut - a fost sa renunt la televizor.
Copilul meu avea un anisor parca.
In lipsa televizorului am facut alte activitati care au fost de un real castig. Printrea altele, televizorul distruge si fracțiune de creativitate a copiilor.
Stiu ca studiile au fost facute parca de o echipa germana si in studiu era comparat parca o comunitate inchisa de pe o insula care nu aveau televizor.
Diferentele erau mari intre acesti copii si copiii care priveau mai mult de 5-6 ore la televizor.
Cred insa ca urmarirea unor emisiuni educative nu este riscanta.
Doar atunci cand timpul alocat televizorului este prea mare.

Alte studii spun ca si calculatorul este un pericol pentru copilul "cu autism!!!"
Eu mi-am dat licenta din aplicatii multimedia pentru copiii cu CES... totusi cred ca tehnologia informatica este benefica!!!
Cu exceptiile de rigoare...se spunea ca pt un copil cu autism se mareste izolarea sociala (deci ca ar fi un fel de izolare in mulțimea lui.).
Eu zic sa avem grija. console

As vrea insa sa va intreb ceva!
Stie cineva care e terapia de eliminare a mercurului si altor metale grele din corp?

Trimis: 20/02/2007 10:51

Avem printre noi o mamica Anca j care stie multe despre chelare.
Ce stim despre autism... Ce stim despre autism...

Ea ne-a trimis un produs primit de la o mamica din Italia:

"Aceasta-i povestea unui copil autist, care dormea putin si care avea crize violente, cu crize epileptice incepute cand avea 7 ani, cu diverse tratamente anti-epileptice.... La varsta de 10 ani incepe dieta fara-gluten si fara-caseina, care a rezolvat definitiv crizele epileptice (nu mai ia perfect deloc medicamente) si crizele violente, care au disparut!!!

http://seattlepi.nwsource.com/health/302360_olympichouse03.html

“Autistic diet' getting a closer look”

Wheat-, dairy-free plan proving successful for some

By CHERIE NEGRU
P-I REPORTER

When he was 3 years old, Matthew Sebastian was diagnosed with autism.

Four years later, he began having seizures, which are much more common in autistic children than in the broader population. Doctors told his parents that by the time their son reached puberty, his seizures would get worse and he would have to wear a helmet to protect his head.

High doses of two prescription anti-seizure medications controlled the attacks, but the effects of his autism still kept the small boy in constant motion. He slept poorly and displayed multiple violent daily outbursts, which eventually made him too dangerous to himself and his family to live at home.

Sebastian moved from Federal Way to a home in Seattle, which cared for autistic children in a residential setting. It was there, at the age of 10, that he received what his mother calls the treatment that saved her son's life.

Dubbed by some as the "autism diet," it is a gluten- and casein-free way of eating, often used by people diagnosed with the digestive disorder celiac disease. Gluten products such as wheat, rye and barley are eliminated, as are dairy products, which contain the protein casein.

For eight weeks, Sebastian was weaned off of his anti-seizure medication and placed on the diet. Now 20, he has been seizure-free and drug-free for the past 10 years. His violent behavior stopped.

"Matthew is the complete opposite of what he was before," said his mother Janet Sebastian. "That's why the diet works. His behaviors decreased dramatically over the years and now he's positive and happy."

Why the diet seems to work isn't completely understood. One theory involves the "leaky gut syndrome," in which the autistic child's body isn't able to process proteins found in wheat and dairy products, said Gary Stobbe, medical director of Seattle's Autism Spectrum Treatment and Research Center, a non-profit organization that diagnoses, treats and manages people with autism. The undigested chunks of protein get into the bloodstream and affect the brain. Another theory is the body's immune system is reacting to the proteins in the body.

"Nothing is determined for certain, and there is no set approach with the diet," he said. "In my practice, it is something we encourage in younger kids or if we see a kid not making progress with more conventional therapies."

Stobbe said for some children, especially the more severe autism cases and those with physical complaints, the diet works well. They are calmer, have better attention spans and have less severe behavioral disturbances.

Still no one knows whether this will work in the long term. So far, only anecdotal evidence from parents is available.

One study under way at the University of Rochester Sanitar Center in New York looks at the effects of the diet in autistic children between the ages of 2 1/2 and 4 1/2. Sponsored by the National Institute of Mental Health, it began in 2004 and should be completed in 2008.

Dr. Geraldine Dawson, director of the University of Washington's Autism Center, is waiting for data from more studies before she'll recommend the diet to her patients, but tells parents who have decided to try it to make sure a nutritionist is involved. She said about half the children seen at the center are on the diet, which has worked for some, and not others.

"While we wait to find out more, parents should watch their children," she said. "You end up restricting what they're eating and some children are suffering nutritionally."

But Sebastian and his family have no doubts. Sebastian now lives at Olympic House, opened in June in North Seattle for those with autism or celiac disease who are on the diet. The house is a part of Alpha Supported Living Services in Seattle, which has 16 homes for disabled adults.

Sebastian was joined by Jacob Al-Hakim, 24, who is also autistic and has celiac disease. Since being put on the diet, his mother, Cheryl Gere, said he is calm and making eye atingere with people. Although he doesn't talk much, if at all, he interacts with people and is more aware, she said.

"Simply what they're eating could change their lives," she said.

A nutritionist helped făurite a rotating meal plan involving a main dish of pork, chicken, beef or fish accompanied by rice, fruit and vegetables. The main dishes are served for both lunch and dinner and changed each day. A rotating staff of at least two people is at the house 24 hours a day and has been trained on what and how to prepare the limited diet.

Gere buys groceries for the house once a week at Central Market in Shoreline and spends about $150 to $200, using money both men receive from the state and their part-time jobs that is allocated for food.

At the grocery store, she can't buy citrus, apples, potatoes, avocados, peppers or tomatoes. She stocks up on rice and rice cakes, yams, bananas and meat. They need special deodorant and shampoo. The tiniest cheat on the diet can cause behavioral problems.

"At one point on his medication, he never left the floor of his room; he was almost comatose," she said of her son. "He sings with us now. He's awake."

Sebastian and Al-Hakim's families say the diet brought back to them sons they thought were lost to the behavioral effects of autism. Sebastian, never without his dog, Holly, is a gold medalist in the Deosebit Olympics and works part-time at a toy store. Al-Hakim recently ice skated for the first time.

"When he was born I wondered what he would become," Janet Sebastian said. "Look at him now."

ABOUT AUTISM

Autism, and the broader category of Autism Spectrum Disorders, is a lifelong neuro-developmental disorder initially affecting people in the first few years of life. Autism is defined by significant impairments in social interaction and communication and the presence of unusual behaviors and/or restricted interests. Autism occurs in all racial, ethnic and socioeconomic groups and is four times more likely to occur in boys than girls.

Source: Autism Spectrum Treatment and Research Center"

Poate ne ajutati cu traducerea... sau macar un sumar :smartass:

Multumesc anticipat :thankyou:

Mai multe gasim si pe acest film:

http://copii-cu-autism.myforum.ro/un-film-documentarvb-dr-din-boston-vt148.html

Trimis: 18/03/2007 14:17

Autismul este o conditie senzoriala care afecteaza unul sau mai multe din simturile copiilor:
Atingerea
Un copil poate fi extrem sensibil la atingere si poate rezista unui contact apropiat,imbratisarea etc.chiar si din porțiunea parintilor sai.
Sunetul:
Cu siguranta anumite sunete nu pot fi suportate de un copil autist.
Gustul:
Cateodata nici mancarea nu poate fi suportata de catreun copil cu autism. Unii copii mananca doar cateva moduri de mancare. Unii copii pot demonstra ca au preferinte sigure,care de obicei altii nu le folosesc.
Mediul de invatare:
Un copil cu autism trebuie sa inceapa munca intr-un mediu tacut si fara altceva care sa-I distraga atentia . Oricum ,lumea reala nu este una sterila.
O clasa de copii poate fi foarte galagioasa.Trebuie introdus treptat cu multa grija si delicatete intr-un mediu de invatare.
Singura cale de a incepe este aceea cu usile si geamurile inchise si dupa o perioada de timp, treptat astea pot fi deschise.
Se poate bineinteles si introduce o muzica linistitoare,ridicand treptat volumul sunetului, timp de o saptamana.
Daca veti gasi copilul ca nu se poate concentra, reduceti nivelul de zgomot si reincepeti din nou treptat .

Ce stim despre autism... Ce stim despre autism...

Trimis: 28/10/2007 17:47

Dupa L. Bender autistii au urmatoarele caracteristici:
- inainte de 3 luni recunoastem un autist dupa: supt lenes, timp de alaptare prelungit si obositor pentru mama, lipsa zambetului, indolenta totala fata de stimulii verbali, lipsa de comunicare prin gesturi sau tipete, aspect solemn, tacut si rezervat, functiile neuromotorii sunt dizarmonice, nu se joaca cu obiectele si persoanele, ci cu mainile pe care le privesc cu atentie incordata.
- inainte de 12 luni nu dau semne ca-si recunosc mama.
Trasatura comuna a copiilor autisti este lipsa abilitatii de a intra in relatie cu alti oameni inca de la inceputul vietii lor.
Autistii au o incapacitate de a constientiza identitatea propriei persoane. Se caracterizeaza prin comportamente anormale fata de ei insisi. Experienta perceptiva este anormala.Manifesta teama inexplicabila fata de anumite obiecte si lipsa de teama in fata unor pericole evidente. Distorsiuni ale schemelor motorii, elemente de hiperkinezie, imobilitate specifica, aparitia unor posturi bizare sau manierisme rituale. Se remarca prezenta unor aptitudini muzicale.

Trimis: 21/12/2007 19:52

am obs ca impreuna cu mine cu totii pe aici suntem toba de teorii despre autism, si in ultima vreme- poate din cauza nr mare ...s-a scris tot mai mult..
dupa cateva luni in preajma a patru autisti, dintre care 3 severi cu varste undeva la 7-8ani mi-am dat seama ca imi scapa ceva dar nu stiu ce.
Acesti copii au realizat pentru mine dintr-o data un mare mister.
Privirea pierduta a lui Adi si felul in care repeta ce aude intr-un mod straniu, silabisit, obsesia lui de a sta la usa, pe jos, intr-o pozitie vicioasa care i-a deformat postura in asa hal incat I data cand l-am vazut am zis ca e tetrapareza spastica...mi-au dat de gandit...
Oare nu cumva cautam teorii si explicatii care sa ne linisteasca/sau poate consoleze pe noi ca adulti in fata neputintei...sper sa gresesc...