Copii-cu-autism.MyForum.ro :: cineva care si-a dorit prea mult?

Trimis: 01/01/2007 20:49

...am plecat deja de aproape 4 ani dintr-un orasel de provincie, cu dorinta de face altceva, ceva mai mult, ceva mai bine decat ma invatase deja "Liceul Pedagogic" de acolo. Mi-ar fi placut teribil sa devin invatoare, sa lucrez cu copilasii pe care chiar i-am indragit inca de mica. Viciile sistemului nostru de invatamant le-am aflat abia prin anul 5, cand unul din profesorii care stia cum sta treaba la inspectorat ne-a anuntat ca posturi in mediu urban nu sunt scoase la titularizare, si nici nu crede ca vor fi prea curand. Astfel a incoltit ideea de a veni la facultate. Mareeeeeee gresala ca am ales Bucuresti-singura plăcere este ca aici am recunoscut pe actualul logodnic, venit si el ca si mine in cautarea unui "mai bine ca acasa". Bucurestiul, este plin de oameni de tot felul, din pacate prea multi sunt rai, agitati si mereu interesati...nu fac nimic fara a obtine un castig. Pe mine toate astea ma obosesc terbil. Anul asta a incoltit o noua speranta, anume aceea ca odata cu obtinerea licentei, voi avea sansa sa fac ce imi place. Viciile sistemului nu se opresc aici, pentru ca in continuare teoretic ar necesită sa ma razboiesc cu un Colegiu care sa ma acrediteze. Norocul nostru cu integrarea, ca a dat UE peste noi si vor fi si alte forme de acreditare din fracțiune unor organizatii mai avizate si mai interesate de trăsătură decat cele autohtone. Razboiul abia de acum incepe pentru mine, întâia lupta se va da la licenta, din care sper sa ies onorabil. Deocamdata Bucurestiul m-a invatat ca nu trebuie sa te bazezi decat pe fortele proprii pentru a reusi, sa fii egoist, sa nu-ti pese peste cine treci ca sa reusesti. Cum eu nu am inca astfel de calitati sper nici sa nu le capat..viitorul este insa deschis...(exista intotdeauna si posibilitatea de a pleca de acolo, nu?)

Trimis: 02/01/2007 12:41

Esti o tanara...plina de calitati remarcabile,daca ai pornit pe drumul asta de ati face o cariera sant sigura ca ai sa reusesti...ceea ce iti pot spune e ca timpul le rezolva pe toate....voi fi alturi de tine cu sufletul in tot ceea ce tu iti doresti...si iti voi tine pumnii,sa reusesti atunci cand vei da de greutati ...uneori raul e spre bine...asa cum sa intamplat cu logodnicul tau,important e ca ai cu cine sa pornesti la drum si sa ai sprijin moral....... :-)

Trimis: 19/01/2007 14:05

Draga Iuliana,
Si eu am trecut prin aceste incercari...si eu mi-am pus intrebari....
Am lucrat profesoara timp de 4 ani la un liceu din oras...si chiar daca m-am titularizat...am renuntat peste un an...cand am gasit un serviciu mai bine platit si cu mai putina bataie de cap :-)

Despre Bucuresti , ce sa spun ,este un oras mare....cu oameni de toate natiile, fiecare cu sperantele si aspiratiile sale...
Nu mi-a placut sa locuiesc in el...nu m-a fascinat cu nimic...si copii mei cred ca s-ar pierde usor acolo...pe cararile incalcite ale vietii... ;-)

Eu cred ca as rezista...m-as descurca...dar nu cu multa placere... 8-)

Trimis: 30/01/2007 15:18

Iuliana acum cum vezi tu viitorul ?

Cum crezi ca poate fi aplicata terapia ABA in Centrele pentru copii autisti?

De ce nu este acceptata aceasta terapie in cadrul invatamantului special?

Trimis: 30/01/2007 21:51

Cred ca e vorba de mentalitate in primul rand
Dar cel mai important este ca e vorba de mmmmuuuuuuuuult prea mult bani la mijloc-sa ne gandim sincer, un astefel de program, concretizat corect implica opt ore de munca pe zi si cam 3-4 oameni pt fiecare copil. :wave:
Apoi e necesitate de o infrastructura, de o programa..
Teoretic, pentru un psihopedagog care isi respecta meseria exista probabilitatea ca la cabinet in putinul timp pe care il are alocat pt fiecare copil sa lucreze in stilul ABA, dar ar fi prea putin..si nu e motivat sa o faca... harp

Oricum eu am speranta ca lucrurile se vor schima incet incet si in acest domeniu, si ca si scolile speciale vor fi o solutie pentru aceasta problema-nu numai centrele particulare care pot fi pt unii parinit prea costisitoare. innocent