Copii-cu-autism.MyForum.ro :: Iubirea lui Hristos.

Trimis: 06/03/2008 20:28

Parintele Porfirie.
(Cuvinte inregistrate pe banda de magnetofon,in care se simte mireasmă tainic al vietii duhovnicesti a Batranului)

-Viata fara Hristos nu este viata.Daca nu vezi pe Hristos in toate lucrarile si gandurile tale,inseamna ca esti fara de Hristos.Ai priceput?
Imi amintesc si un cantecel:"Cu Hristos pretutindeni,n-am teama de nimic!".L-ati auzit vreodata?Il canta copiii,nu mi-l amintesc in intregime.Asa trebuie sa-L vedem pe Hristos.Ca pe prietenul,fratele nostru.El este tot ce e bun si mai frumos,e totul.Ne striga mereu:"Sunteti prietenii Mei,oameni buni,de ce nu pricepeti?Santem frati!Eu nu va amenint cu iadul,nu va inspaimant,ci va iubesc!Vreau sa va bucurati impreuna cu Mine de viata!". Asa este Hristos!Nu imbufnat,nici suparat,cum e omul chinuit de ganduri si presiuni ce l-au ranit de-a lungul vietii.
Hristos e viata noua.Cum sa spun?Hristos e totul.Bucuria,viata,lumina cea adevarata care-l veseleste pe om si-l face sa zboare,sa-i priveasca pe toti,sa sufere pentru toti,sa-i doreasca pe toti,impreuna cu el,aproape de Hristos.

Trimis: 07/03/2008 22:29

Viata crestinului este un martiriu continuu. Dulcele Iisus se cunoaste in necazuri. De indata ce il cauti, iti va trimite necazuri. Iubirea Lui este nevointa. Iti da putina miere deasupra, sub care ascunde un depozit intreg de amaraciune. Vine mai intai dulceata harului si urmeaza apoi amarul ispitelor.
Cand doreste sa-ti trimita ispite, te instiinteaza si iti trimite ca pe un mesager harul. Ca si cand ti-ar spune:''Pregateste-te''. Asa incepe lupta cea mantuitoare.
Fii atent! Nu te speria atunci cand vor veni asupra ta ''tirurile''vrajmasilor,
ci opune-te cu barbatie, ca brav ostas al lui Hristos. Viata aceasta este un camp de lupta. Dincolo va fi odihna. Aici exilul, dincolo adevarata patrie.
... Sa aveti rabdare cu totii...Imi scrii ca nu ai facut nici un progres si ma intrebi de ce. Pentru ca progresul nu tine numai de puterea omului, chiar daca acesta vrea si se osteneste. Forța lui Dumnezeu, harul Lui binecuvantat, acesta face totul. Acesta il ridica pe cel cazut, acesta il vindeca pe cel neputincios.

Sf. Iosif Isihastul [Sf. Munte Athos]

Trimis: 07/03/2008 22:30

Cel care cere har de la Dumnezeu trebuie sa indure ispitele si necazurile, in indiferent ce fel ar veni acestea. Iar daca in timp de ispita se nelinisteste si nu arata destula rabdare, nici harul nu va veni, nici virtutea nu o savarseste si nici nu se invredniceste de vreun dar duhovnicesc
Daca cineva a aflat care este darul lui Dumnezeu; cum ca sunt necazurile si, in general, tot ceea ce ne aduc ispitele, acesta a aflat cu adevarat care este calea Domnului.
Cand simti ca Dumnezeu este langa tine si ca orice faci Asta vede si esti atent sa nu-l superi cu ceva-pentru ca vede si cele dinlauntru si cele dinafara- atunci nu pacatuiesti. Deoarece Il vezi, Il iubesti si te ingrijesti sa nu-L superi.

Sf. Iosif. Isihastul

Trimis: 07/03/2008 22:34

Cand ajunge omul sa intelaga durerea omeneasca? Atunci cand sufera si el
aceeasi durere, atunci cand sufera impreuna cu cel ce sufera. Atunci invata si intelege durerea celuilalt. Altfel este impietrit, nu se intristeaza,in afara de cazul in care este o fire buna.

Trimis: 07/03/2008 22:35

Crede ,fiule, in toate cate patimim, Hristos este cel mai bun doctor al sufletului si al trupului. Asadar va indemn sa nu va temeti de boli, chiar daca le veti purta viata intreaga. Daca Dumnezeu este in permanenta prezent, de ce sa ne nelinistim? In El traim si ne miscam. In bratele Lui suntem tinuti. Suntem inconjurati de Dumnezeu. Il simtim pe Dumnezeu. Ne hranim cu Dumnezeu in Sf. Taine. Oriunde te intorci, oriunde privesti, peste tot este Dumnezeu: in cer ,pe pamant, in adancuri,in pomi si in pietre,in mintea, in inima ta. Prin urmare ,sa te vada oare Dumnezeu ca suferi? Spune-i Lui durerile tale si vei vedea cata mangaiere vei avea..vei vedea vindecare nu numai a trupului, ci si a patimilor sufletului.

Sf. Iosif Isihastul