 |
 |  |
|
||||||||||||||||||||||||
 |
 | TERAPIA PRIN JOACA | |
|
ANDREIAS
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
 
|
|
Jocul la copiii cu autism
Publicat la data de 13.06.2006 Cercetarile recente din domeniul etologiei arata ca, din imensa biodiversitate a planetei Pamant, doar doua specii sunt dispuse sa aloce neocupat potență pentru comportamentele de joc: delfinii si oamenii. Restul speciilor isi consuma vitalitatea numai pentru supravietuire (exclus animalele de casa!). Oau! Se pare ca doar doua specii sunt indeajuns de inteligente ca sa oberve faptul ca viata poate fi si frumoasa si ca se pot bucura de asta cel putin intr-un fel anume – jucandu-se. de Paul Morosanu 
Totusi, la oameni, o data cu civilizatia au aparut si numeroase disfunctionalitati, boli, iar comportamentele sociale au atins o asemenea complexitate incat unele afectiuni se intalnesc chiar in aceasta arie de dezvoltare, a jocului. Este si cazul autismului in care una dintre trasaturile distincte ale copiilor afectati este incapacitatea de a se juca firesc cu ceilalti copii sau cu obiectele din jur. In mod normal, jocul îngăduie copiilor sa invete si sa practice abilitati noi intr-un mediu sigur si suportiv. Jocul senzorial motor ii invata pe copiii mici sa-si exploreze corpul si obiectele din proximitate. Jocul manipulativ si explorator il invata pe copilul mai mare despre obiecte si proprietatile acestora si despre infuenta lumii din jur. Jocul fizic, cu multa miscare ii invata pe prescolari abilitatile motorii grosiere si ofera experienta interactiunii cu intreg corpul cu alti copii si cu obiectele din mediu. Jocul social, incepand de la interactiunile timpurii dintre mama si copil pana la interactiunea complexa dintre scolari (ex: jocul de-a doctorul) ii invata despre relatiile sociale si cum sa le initieze, cum ar fi si despre normele din societatea in care cresc In copilaria timpurie, atunci cand se manifesta primele simptome ale tulburarilor de spectru autist, jocul reprezinta o modalitate de selectie sociala, iar un copil cu autism va avea o sansa in minus de integrare sociala din mai multe motive. In debutantul rand este vorba despre tendinta binecunoscuta a copiilor cu autism de a se retrage si de a nu se implica in jocul copiilor de aceeasi varsta. Un astfel de copil va fi foarte fericit daca este lasat in pace sa se joace in camera lui cu jucariile sale sau, daca este la gradinita, sa se retraga singur intr-un colt cu o jucarie. De aceea, un copil cu autism este adesea perceput ca un copil care se joaca. In al doilea rand, daca acest impediment este depasit, fie prin tendinta naturala a copilului de a se apropia, fie prin efortul adultilor de a media contactul, intalnim comportamente de joc variate de cele ale celorlalti copii. Obiectele si jucariile sunt utilizate in modalitati rigide de joc. De exemplu, un copil cu autism va fi mai preocupat de a invarti repetitiv rotita unei masini decat de a se juca cu ea adecvat (“masina merge pe strada”). De obicei lipseste curiozitatea specifica copiilor de varsta lui, jocul lui se limiteaza adesea la manipulari simple de obiecte, iar jocul simbolic spontan este adesea absent. De exemplu, un copil cu autism nu va intelege ca, intr-un joc, o constructie din cuburi este o “casa” sau ca un creion poate deveni pentru cateva ocazii o “racheta”. Daca totusi apare, este adesea imitat de la televizor sau de la altceva asemanator. Apoi este repetitivitatea jocului. Copilul cu autism este acela care, daca a deprins o modalitate de joc va tinde sa o repete la nesfarsit, pana este corectat de cineva din jur. La astea se adauga capacitatea sever afectata de a imita. In timp ce majoritatea copiilor isi dezvolta abilitatile de joc prin imitarea unor actiuni din mediu si prin simbolizarea acestora, copiii cu autism nu simulează actiunile din mediu si nu le simbolizeaza in actiuni proprii. Un copil cu autism nu va avea tendinta de a modela plastilina ca si colegul sau de banca, iar cand copiii din clasa arunca mingea de la unii la altii intr-o activitate de grup, copilul cu autism va incepe sa invarta mingea privind in sus (doar unul din multele scenarii posibile). La toate acestea adaugandu-se si capacitatea teribil de redusa de a-si comunica gandurile celor din jur, rezulta o lipsa crescanda de motivatie datorata esecului in joc. In al treilea rand, este vorba despre izolarea la care sunt supusi din cauza atitudinii adultilor. Majoritatea parintilor sau bunicilor isi vor retrage copiii din jocul in care este implicat si un copil care manifesta simptome autiste (de ex: miscari stereotipe si comportamente repetitive). De cealalta parte, parintii copilului cu autism sunt sensibili la astfel de comportamente si reactioneaza prin izolare. Astfel se inchide cercul vicios prin care jocul copilului cu autism are din ce in ce mai putine sanse de structurare. 
Ca absolut orice comportament complex, jocul se invata. Incepand de la primele achizitii (jocul adecvat cu jucarii) si pana la formele sale complexe (jocul de rol, de ex: la magazin), totul poate fi predat intr-o maniera sistematica. Cel mai important lucru este atitudinea adultului care il atrage pe copil in joc. Aceasta trebuie sa fie neconditionat pozitiva, iar comportamentul sau trebuie adecvat capacitatilor de moment ale copilului. Pe de alta parte, in jocul liber, pentru ghidare, adultul trebuie sa stimuleze mereu initiativa copilului si sa se straduiasca sa nu o schimbe, ci intotdeauna sa o prelungeasca. Aceasta va dărui copilului siguranta ca ceea ce face el este adecvat, iar initiativa sa legata de joc va fi incurajata. Si mai este necesar un component indispensabil: multa creativitate din bucată tutorelui, ceea ce face ca aceasta sarcina sa fie foarte dificila pentru unii dintre noi. In cadrul Fundatiei Copii in Dificultate, in Centrul Sf. Mihail, aceste principii sunt aplicate cu rigurozitate, iar rezultatele nu intarzie sa apara la indiferent ce copil care parcurge programul de interventie: copiii incep sa aibe initiative spontane in joc, iar jocul lor se apropie treptat de cel al copiilor obisnuiti. http://www.121.ro/articole/art3649-jocul-la-copiii-cu-autism.html |
|||||||||||
|
Ultima modificare efectuata de catre ANDREIAS la 18/02/2007 13:12, modificat de 1 data in total _________________ "Viata ne este data ca o bucata de lut. Important este sa stim cum sa o modelam!" 
|
|||||||||||||
|
| |
|
ANDREIAS
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
|
|
COPILUL NOSTRU SI JOCUL
1 jOCUL CU PARTENERI Verificand aceste enunturile de mai jos, care descriu copilul dvs, aceasta va va ajuta sa: -recunoasteti importanta fiecarei etape in invatarea comunicarii de catre copilul nostru -aveti asteptari realiste in legatura cu ceea ce copilul poate face -prevedeti jocurile care vor place copilului dvs si care ii vor îngăduie sa invete La inceput, copilu reactioneaza, apoi imita -reactioneaza surazand -ii place sa fie leganat si ridicat pt joaca -imita miscarile limbii -repeta un gest sau un sunet,daca noi il imitam -prin privire si limbaj corporal, arata ca ii face placere jocul cu-cu -ne reproduce cand atingem o jucarie -imita sunetele din timpul jocului(de ex cum face vaca? muuuuu) Apoi, copilul preia initiativa ,prevede ceea ce se va intampla,participa la joc impreuna cu noi -ne intinde o jucarie si se astepta sa o luam -imita jocuri simple(batem din palme) -ii place sa ii aratam carti -anticipa joculete familiale prin gesturi si vocalize -imita actiunile adultului cu jucariile -arunca la randul sau jucarii -isi asteapta randul in cadrul jocurilor de grup Mai tarziu, copilul se joaca cu alte persoane - se joaca alaturi de alti copii, fara insa a intra in jocul lor -ii place sa-si imparta jucariile cu alti copii -participa la jocuri colective, cum ar fi "prinde mingea" -urmeaza regulile unui joc simplu - JOCUL CU OBIECTE SI JUCARII Copilul nostru nu cunoaste in mod instinctiv universul sau.Incepe incet sa exploreze, sa invete, cucereste capacitatea de a se juca. In continuare , vom invata sa constientizam importanta fiecarui stadiu al jocului,si vom putea planifica activitati de joc ce il vor amuza pe copil. La inceputl, copilul priveste obiectele , apoi le cerceteaza: - priveste si urmareste un obiect miscat in fata ochilor de catre adult -observa si tine in mana jucarii -duce jucariile la gura -scutura jucarii,le arunca pe podea sau le loveste de masa -examineaza jucariile, le intoarce pe toate partile -exploreaza obiectele atingandu-le, le atinge cu mainile, le lipeste de obraz,le loveste de masa sau de pamant pt a produce sunete. -lasa sa cada jucaria,o lanseaza intentionat, urmarind ce se intampla -preseaza in palma obiectul,il intinde, il desira, urmareste ce sunete se produc In stadiul urmator, copilul incepe sa utilizeze perfect jucariile si obiectele. exploreaza in egala masura raportul dintre doua obiecte se intereseaza de "cum merg" lucrurile: -goleste de continut, scoate obiectele -incearca sa scoata sau sa deschida diverse componente ale obiectelor -deschide cartea in loc sa o rupa -impinge sau trage o jucarie pe roti -inchide si deschide usile -pune cuburi intr-o cutie si apoi le goleste -stie cum functioneaza jucariile mecanice -examineaza mici obiecte -adora sa umble prin dulapuri,sertare -incepe sa sorteze obiectele dupa marime si dupa forma Mai apoi, copilul incepe sa descopere raporturi cauza efect abstracte. Poate sa manipuleze jocuri de constructie cu mai multa abilitate -manipuleaza intrerupatoare,robinete,telecomanda tv -ii place sa puna in functiune jucarii mecanice -construieste ansamble si diferite constructii utilizand mai multe elemente -se joaca cu apa,nisip,plastilina -incepe sa se joace cu creionul pe o foaie de hartie -lanseaza o minge cu piciorul sau mana, dar nu stie inca sa o prinda 3 JOCURILE IMAGINARE Copilul incepe sa "se joace de-a..." de indata ce aptitudinile sale de joc sunt relativ dezvoltate ,atunci cand reuseste sa inteleaga mai bine ceea ce se petrece in jurul lui.COPILUL AL CARUI JOC IMAGINAR ESTE BINE DEZVOLTAT ARE MAI MARI SANSE SA-SI INSUSEASCA LIMBAJUL. Cunoscand aptitudinile de joc imaginar ale copilului nostru vom putea "sa ne jucam de-a..." impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete deopotriva Parcurgand informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului imaginar la care se afla copilul nostru, ce anume ii face placere La inceput, copilul se joaca de-a... de unul singur,cu o jucarie sau un obiect, fara sa ne ceara participarea. - impinge un tren pe podea -isi imbratiseaza ursuletul -loveste cu ciocanul de jucarie -bea un lichid imaginar dintr-o cescuta! -impinge caruciorul Apoi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau doua obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti -ne recomandă sa gustam din biscuitii facuti de el -ne piaptana parul -ne da papusa lui sa o luam si noi in brate -isi pune ursuletul pe scaunel -ii da papusii biberonul vrea sa ajute la spalatul vaselor MAI APOI, JOCUL IMAGINAR DEVINE MAI COMPLEX,copilului ii reusesc o serie de gesturi, se joaca imaginandu-si ca un obiect este de fapt cu totul altceva - prepara alimente imaginare intr-o farfuriuta , ii da papusii sa pape, apoi spala vesela -ii pune o caciula papusii, o instaleaza in carut si o plimba -se baga intr-o cutie de carton si se preface ca se plimba cu masina -isi pune mana la ureche si se preface ca vorbeste la telefon -construieste o masinuta din cuburi -pune o foaie de hartie pe post de paturica peste ursulet Mult mai tarziu, copilul se joaca in maniera "joc de rol"(persoane indragite din anturaj,personaje din povesti) si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie. -jocul de-a mama si de-a tata -isi pune pantofii adultului si se preface ca asta e in realitate -se joaca de-a doctorul cu un frate mai mare, cu susținerea unei truse mediacle -daca a vizitat recent o ferma,de ex, se preface ca este calaret cu ajutorul unei maturi -se preface ca este un monstru,ca intr-o povestioara recent citita Jocurile nu se gasesc numai prin magazine!! Posibilitatile de joaca impreuna cu copilul au ca si limita doar imaginatia noastra Jocul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in viitor:nu numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si mijloace de a comunica In timp ce adaptam jocul pentru a coopera cu copilul,ajutandu-ne de limbaj si de experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam ocazii de destindere ,de bucurie in timpul carora copilul invata sa: -focalizeze atentia -imite sunete si actiuni -actioneze cand ii vine randul -prevada ceea ce se va intampla -recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe -invete cuvinte noi -se joace de-a...(jocul de a pretinde ca..) In timp ce ne jucam trebuie sa ne amintim ca bebele ce invata sa comunice are nevoie de timp pt a lua initiativa la randul sau.trebuie sa fim rabdatori ,sa stim sa asteptam. sa asteptam si sa dam sanse copilului sa se exprime. Iata cateva idei care sa ne inspire jocul!sa ne lasam imaginatia libera! Primele jocurifara...jucarii! CUCU! In momentul in care copilul va priveste, ascundeti-va fata!apoi reapareti si spuneti:"bau!" amestecul de usoara frica si excitare il va atrage in mod sigur! APOI UNDE ESTI? Alternand rolurile, jucati-va de-a v-ati ascunselea ,de ex cu o patura.incurajati-l sa va imite vocea,cuvintele izolate pe care le folositi,miscarile! CATAM SI-L GADILAM! copilul adora sa i se cante sau sa i se recite poezioare ,acompaniate de gesturi simple(cum ar fi gadilaturi pe burtica) JOCURI DE URMARIRE PENTRU INCEPUT... Stai ca-l prind! copilul se indeparteaza.lansati.va in urmarire!odata prins, gadilati-l ,luati-l in brate! asteptati reactia lui pt a reincepe APOI VIN! similar cu "stai ca-l prind" numai ca de data asta asteptati un semn de la copil pt a pune mana pe el(de ex sa se intoarca sa va priveasca). apoi, poate, copilul insusi o sa va alerge! MAI APOI DE-A V-ATI ASCUNSELEA.(aici stim cu totii) |
|||||||||||
|
_________________ "Viata ne este data ca o bucata de lut. Important este sa stim cum sa o modelam!"
|
|||||||||||||
|
| |
|
ANDREIAS
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
|
|
Joaca este pentru copii ceea ce vorbirea este pentru adulti. Este un mediu pentru exprimarea sentimentelor, pentru explorarea relatiilor, descrierea experientelor, marturisirea dorintelor si implinirea de sine.
Problemele pe care copiii le experimenteaza nu exista separat de persoana lor. Astfel, terapia prin joc egaleaza structura interioara dinamica a unui copil printr-o la fel de dinamica metoda. In procesul de crestere/maturizare, numeroase dintre problemele copiilor sunt determinate de inabilitatea adultilor de a intelege sau de a raspunde efectiv la ceea simte sau incearca sa comunice copilul. Acest "gol de comunicare" este largit ca urmare a insistentei cu care adultii incearca sa ii determine pe copii sa adopte modalitatile de exprimare specifice adultilor. Eforturile de comunicare cu copiii la un nivel exclusiv verbal presupun prezenta unei facilitati destul de dezvoltate de exprimare prin vorbire, limitand astfel copiii la un mediu ce este deseori incomod si restrictiv. Motivatii pentru terapia prin joc Deoarece progresul limbajului copiilor ramane in urma devoltarii lor cognitive, ei comunica prin joaca discernamantul asupra a ceea ce se intampla in mulțimea lor. In terapia prin joc, jucariile sunt percepute ca si cuvinte ale copilului, iar jocul ca si limbaj al copilului. Deci, terapia prin joc este pentru copil ceea ce consilierea sau psihoterapia este pentru adulti. In terapia prin joc, functia simbolica a jocului este cel mai important aspect, asigurand copiilor posibiltatea de a-si evalua exprimarea simtamintelor interioare. Experientele semnificative din punct de vedere emotional pot fi exprimate, intr-un mod mai confortabil si mai sigur, prin reprezentarea simbolica pe care o asigura jucariile. Utilizarea jucariilor îngăduie copiilor sa isi transfere anxietatile, fricile, fanteziile si vinile asupra obiectelor mai repede decat asupra altor persoane. In acest proces, copiii sunt in siguranta fata de propriile lor sentimente si reactii, deoarece jocul permite copiilor sa se distanteze de evenimentele si experientele traumatizante pe care le-au trait. Astfel, copiii nu sunt coplesiti de propriile lor actiuni, deoarece acestea au loc in imaginatia lor. Manifestand simbolic prin joaca o experienta sau situatie inspaimantatoare sau traumatizanta si, probabil, schimband sau alternand in joaca rezultatul, copiii transforma evenimentele exterioare in decizii interioare astfel fiind mult mai apti in rezolvarea sau adaptarea la probleme. Intr-o relationare caracterizata prin intelegere si acceptare, procesul de joaca permite de asemenea copiilor sa ia in considerare noi posibilitati imposibile in realitate, astfel largindu-si in mod exceptional exprimarea de sine. In siguranta terapiei prin joc, copiii exploreaza ceea ce nu le este familiar si dezvolta o cunoastere care este atat senzitiva cat si cognitiva. Se poate spune deci, ca prin procesul de terapie prin joc nefamiliarul devine familiar, iar copiii exprima in exterior prin joaca ceea ce a avut loc in interior. O functie importanta a jocului in terapia prin joc o reprezinta transformarea a ceea nu poate supravegheat in realitate in situatii controlabile, folosint reprezentari simbolice, ceea ce ofera copiilor oportunitatea de a invata sa isi rezolve problemele. Procesul terapiei prin joc Oferindu-li-se oportunitatea, copiii isi vor exterioriza sentimentele si nevoile intr-o maniera similara adultilor. Desi dinamica expresiei si modalitatea de comunicare sunt diferite pentru copii, exprimarile (teama, satisfactie, manie, fericire, frustrare, multumire) sunt similare cu cele ale adultilor. Copiii pot intampina dificultati considerabile in a exprima ceea ce simt sau in ce fel experientele traite i-au afectat. Daca sunt lasati, totusi, in prezenta unui adult caruia ii pasa, o persoana sensibila si care sa manifeste empatie, copiii isi vor dezvalui sentimentele interioare, prin intermediul jucariilor si al materialelor pe care ei le aleg, prin ceea ce fac cu astea sau cum se joaca cu ele, de asemenea si prin povestile pe care le interpreteaza. Procesul de terapie prin joaca poate fi vazut ca o relatie intre terapeut si copil, relatioe in care copilul utilizeaza jocul pentru a explora lumea sa personala si pentru a realiza raportul cu terapeutul intr-un mod care asigura siguranta copilului. Terapia prin joc asigura copilului oportunitatea de a exterioriza, in timpul jocului, experiente si sentimente asociate. Acest proces va permite terapeutului sa experimenteze, intr-un mod personal si interactiv, dimensiunile universului partea interioară al copilului. Aceasta relatie terapeutica asigura o dezvoltare dinamica si vindecarea copilului. Deoarece lumea copilului este o lume a actiunii si activitatii, terapia prin joc asigura terapeutului posibilitatea de a patrunde in lumea copilului. Copilul nu este impiedicat sa discute despre ceea ce s-a intamplat; mai degraba, copilul, in timpul jocului, lasa sa iasa la suprafata experientele trecute si sentimentele asociate. Daca motivul pentru care copilul a fost dus la terapeut este comportamentul sau agresiv, mediul de joaca da terapeutului oportunitatea de a experimenta agresiunea, pe de o parte in timp ce copilul loveste o papusa sau incearca sa il impuste pe tarapeut cu o arma si pe de alta parte sa il ajute pe copil sa invete auto-controlul utilizând procedurile terapeutice potrivite a stabili limitele. Fara prezenta materialelor de joc (jucarii diverse, jocuri etc.), terapeutul poate doar vorbi cu copilul despre comportamentul agresiv pe care acesta l-a manifestat cu o zi sau o saptamana in urma. Indiferent care au fost motivele pentru care copilul a fost dus la terapeut, prin terapia prin joc terapeutul are ocazia de a încerca si de a incerca sa rezolve in mod activ problema, in momentul in care aceasta este traita de catre copil. Axline (1947) a interpretat acest proces ca unul in care copilul isi exteriorizeaza sentimentele, aducandu-le la suprafata, confruntandu-se cu ele si chiar invata sa le controleze sau sa renunte la ele. Jucarii si materii de joc Desi de dorit, o camera de joaca perfect echipata nu este esentiala pentru ca un copil sa se autoexprime. Ceea ce este important este accesul facil al copilului la acele materiale de pentru joaca al caror scop este acela de a incuraja exprimarea. Nu toate jucariile si jocurile incurajeaza in mod automat copilul sa isi exprime sau sa isi exploreze nevoile, sentimentele si experientele. Deci jucariile trebuie sa fie selectate si nu colectionate. Terapia prin joc nu este folosita ca o modalitate de petrecere a timpului sau de pregatire in vederea unei alte activitati. Scopul nu este acela de a "ocupa" mainile copilului in timp ce se incearca obtinerea vreunor cuvinte din gura acestuia. Drept urmare, o atentie importanta ar trebui acordata selectarii jocurilor/jucariilor care ar putea ajuta in urmatoarele situatii: - Explorarea experientelor ce tin de viata reala - Explorarea unei game variate de sentimente - Testarea limitelor - Joaca expresiva si de explorare - Explorare si examinare fara verbalizare - Succes fara o structura prestabilita Jucariile mecanice sau teribil de complexe nu se potrivesc acestor obiective, deci sunt de evitat. Jocurile si jucariile care necesita asistenta consilierului pentru a fi folosite, nu sunt potrivite. Multi dintre copiii ce au nevoie de terapia prin joc au un moral slab si sunt extrem de dependenti. Jucariile si jocurile nu trebuie sa sporeasca aceste probleme. Landreth (1991) a furnizat a lista cu jucarii si jocuri/ substanțe specifice. Stabilirea limitelor in terapia prin joc Stabilirea limitelor este o parte necesara si vitala a procesului terapie prin joc. Desi procedurile pentru stabilirea limitelor pot varia, stabilirea limitelor terapeutice este parte de baza a tuturor conceptiilor teoretice de terapie prin joc. Structura limitelor terapeutice este ceea ce ajuta la relationarea experientelor cu viata reala. Limitele in terapia prin joc au atat câștiguri practice cat si terapeutice fiindcă se pastreaza, printre alte dimensiuni, relationarea terapeutica, i se faciliteaza copilului oportunitatea de a invata ce este responsabilitatea de sine si auto-controlul si de asemenea, confera copilului si terapeutului un sentiment de siguranta emotionala si psihica. Acest sentiment de siguranta emotionala da posibilitatea copilului sa isi exploreze si sa exprime dimensiunile emotionale interioare, care probabil au ramas ascunse in alte inter-relationari. Terapia prin joc nu este o relationare in care copilului i se permite totul, deoarece copilul nu se simte in siguranta, important sau acceptat intr-o relatie fara limite. Limitele asigura prezivibilitatea. Deci, copiilor nu le este permis sa faca tot ceea ce ar vrea sa faca. O structura prestabilita asigura granite pentru relatia pe care terapeutul a determinat-o deja ca fiind necesara. Relatiile ce se stabilesc in timpul terapiei prin joc au limite minimale. Dezordinea este acceptata, dorinta de a explora este incurajata, ordinea si disciplina nu sunt cerine obligatorii, iar rabdarea persistenta este principiul calauzitor. Dorinta copilului de a nu respecta limitele este intotdeauna de o mai mare importanta decat depasirea propriu-zisa a unei limite. Deoarece terapia prin joc este o experienta de invatare pentru copii, limitele nu sunt stabilite decat atunci cand sunt necesare. Copilul nu poate invata auto-controlul pana cand o ocazie de a-l experimenta nu apare. Astfel, a stabili o limita unui copil de a nu varsa acuarelele pe covor, nu este necesara pana cand copilul nu incearca efectiv sa faca aceasta. Limitele sunt formulate intr-un mod care sa-i permita copilului sa se poata controla. Scopul este acela de raspunde intr-un întocmai mod incat copilului sa i se permita sa spuna "Nu" siesi. Fraza: "Ti-ar placea sa versi acuarelele pe podea, dar podeaua nu e facuta ca acuarelele sa fie varsate pe ea; tavita de pe masa este pentru a a pune acuarelele in ea" recunoaste sentimentele copilului, ii comunica pentru ce nu este facuta podeaua si ii asigura o alternativa acceptabila. Copilului i se permite sa se opreasca solitar la timp. Cercetari si rezultate Terapia prin joc nu este o concept bazat pe presupunere, pe incercare si greseala, sau pe capriciile de clipă ale terapeutului. Terapia prin joc este o modalitate bine planificata, conceputa filozofic, bazata pe stadiile de dezvoltare ale copilului si sprijinita de ultimele cercetari in domeniu de a ajuta copiii sa se confrunte cu si sa rezolve problemele pe care experimenteaza de-a lungul existentei lor. S-a demonstrat ca terapia prin joc este un mod de abordare terapeutic efectiv pentru o varietate de probleme ale copiilor care includ, dar nu sunt limitate la, urmatoarele situatii: - abuz si neglijare - agresiune si exteriorizare - dificultati de atasare - autism - victime ale incendiilor - boli cronice - surzenie si alte handicapuri - disociere si schizofrenie - copii tulburati din punct de vedere emotional - enurezis si encoprezis - frica si anxietate - doliu - spitalizare - dificultati de invatare - copii cu nereguli mentale - dificultati de citire - mutenie selectiva - probleme referitoare la respectul de sine si la auto-cunoastere - probleme de adaptare sociala - dificultati de vorbire - traume suferite - copii retrasi. Mitul popular conforma caruia terapia prin joc necesita o anagajare pe termen lung pe parcursul multor luni, nu este fondat asa cum se arata in studiile de caz si rapoartele cercetarilor facute de Landreth, Homeyer, Glover, and Sweeney (1996) in cartea lor numita "Interventii de terapie prin joc cu copiii". Pregatirea profesionala Viitorii terapeuti trebuie sa aibe o pregatire corespunzatoare. Majoritate teapeutilor ce fac terapie prin joc, au masterat in consiliere, psihologie sau asistenta sociala, desi mai exista si alte discipline reprezentative in domeniu. O cerinta de baza este un titlu de master intr-un astfel de domeniu cu accent pe aspectele clinice sau de consiliere ale relatiei terapeutice. In cadrul sau in completarea unui asemenea program, pregatirea ar necesită sa cuprinda domeniile referitoare öa creșterea copilului si de asemenea aptitudini de consiliere, incluzand o pregatire teoretica referitoare la schimbarile de comportament corepunzatoare tipului de terapie prin joc folosita. Programul de studiu ar trebui sa includa o pregatire vasta in domeniul terapiei prin joc si o practica asistata cu copii a terapiei prin joc. Tendinte in terapia prin joc Domeniul terapiei prin joc se dezvolta si este acum reprezentat de Asociatia pentru Terapie prin Joc, o organizatie profesionala internationala. La Universitatea din North Texas a fost infiintat un Centru National pentru Terapia prin Joc. Un numar din ce in mai mare de de consilieri din scolile elementare si de terapeuti din practica privata includ in munca lor cu copiii si terapia prin joc. In terapia de familie exista o tendinta de a se raspunde atat valorilor dezvoltarii sociale si afective, cat si aspectelor sesiunilor de grup de tip familial. In terapia cu copii, parintii sunt invatati sa foloseasca procedurile de terapie prin joc. Aceasta metoda este bine studiata si s-a dovedit ca este eficace in ameliorarea neajunsurilor pe care le au copiii prin imbunatatirea relatiei parinte-copil. Concluzie Terapia prin joc se bazeaza pe principiile dezvoltarii si astfel se asigura, prin joc, modalitatile potrivite de exprimare si comunicare pentru copii. Astfel, calificarea in terapia prin joc este un element esential pentru profesionistii ce se ocupa de sanatatea mintala si lucreaza cu copii. Joaca terapeutica ofera copiilor oportunitatea de a se exprima in mod liber si in ritmul lor propriu, fara teama, cu asigurarea ca vor fi intelesi si acceptati. Surse: Landreth, G.L.: Play therapy: The art of the relationship Landreth, G.L., Homeyer, L., Glover, G., & Sweeney, D.: Play therapy interventions with children's problems. Traducere: lumibar http://www.parinti.com/modules.php?name=News&file=article&sid=160 |
|||||||||||
|
_________________ "Viata ne este data ca o bucata de lut. Important este sa stim cum sa o modelam!"
|
|||||||||||||
|
| |
|
simina2
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
 
|
|
Seara inainte de culcare, ma joc cam o ora cu copilasii in pat:
Mai intai spunem rugaciunea... Apoi cu manutele prin aer... adunam flori si stele... pe care copii le baga in buzunarul pijamalei mele (aici Andrei inca nu vrea sa intre in joc...dar este f vigilent si incantat de joc) Cand se satura de adunat spun GATA ...si atunci eu incep sa scot din buzunar mai intai stelele pe care le arunc pe tavan (chiar am cumparat un set cu luna si stelute fosforescente pe care le-am lipit mai inati pe tavan...dupa ce sting lumina ele stralucesc inca vreo 10 minute)...apoi incep sa scot flori....multe flori pe care le arunc pe pereti... Apoi copii stau in pat si eu le fac pe rand un joculet prin care le sugerez sa doarma: INCHIDEM FERESTRELE (le inchid ochisorii... ca o mangaiere de pe frunte pe obraji) TRAGEM OBLOANELE (le trag pavilioanele urechilor spre obraz ) INCHIDEM USITA (le lipesc buzele...si ei rad INVARTIM CHEITA (fac o miscare de insurubare in jurul nasucului) SI FACEM NANITA CA VINE MOSU ENE PE LA GENE(le mangai fruntea si sprancenele) Si uite asa adormim noi in fiecare seara printre flori si stele ... |
|||||||||||
|
_________________ Va doresc toate cele bune si multa dragoste... Cu respect, 
Simina2 http://viata-sanatoasa.piczo.com/?cr=4&rfm=y
|
|||||||||||||
|
| |
|
emil c
Nu conteaza stelutele conteaza cine sunt
 
|
|
A fost si primul curs - mi s-a parut un succes (pentru mine suficient de obositor) , la urma s-a mai haotizat un pic cu venirea copiilor. :lol:
In principiu terapia se bazeaza pe importanta jocului initiat de copil, urmarirea intereselor copilului - folosirea obsesiilor copilului pentru facilitarea intrarii in lumea lor pentru ca sa ii ajuti sa accepte lumea noastra. Se crede ca e important ca copilul sa aiba initiativa, nu adultul sa incerce sa-l forteze sa-i accepte dorintele. Copilului i se pot sugera unele activitati placute si utile. (Son-rise-ul spune in plus ca pentru a intra in societatea lor trebuie sa-i aceptam asa cum sunt si sa le imitam - daca ne permit - comportamentul - ca un fel de a intinde mana spre ei. - dar asta nu a fost in curs). Au fost sugerate unele activitati pentru diferitele dificultăți caracteristice. Mie mi-a placut de exemplu - o posibila inlocuire a masturbarii (scuze, poate inca nu v-ati intalnit cu problema asta, nici noi concret, dar cunosc nu un copil cu aceasta problema)– cu un fluier care poate fi culisat cu mana in timp ce se sufla si scoate si sunete interesante (give the child a slide whistle with same repetitive movement) sau pentru a face mai acceptabil faptul ca copilul nu se poate uita in ochi s-a sugerat lipirea unui punct pe al 3-lea ochi (ajna) - zicea Roger ca multi copii cu autism se pot uita mai usor acolo decat in ochii conlocutorului (interesant - nu?). La urma au venit copiii - aveau pregatite numeroase jucarii si mancare. Au fost 6 copii cu autism (4 baieti + 2 fete) si 2 frati tipici. Doar una din fetite a fost speriata si a trebuit sa se retraga cu mamica in alta incapere. In general omenirea s-a simtit bine - oricum ideea e ca nu exista nici copii cu autism identici, dar important e sa se spulbere prejudecatile cum ca ar exista retete universal valabile, precum si cea ca aceste minunate fiinte ar fi niste rebuturi care trebuie marginalizate si reparate intr-un loc ferit de privirile lumii "normale". Numai bine va dorim |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
cristinada
Nu conteaza stelutele conteaza cine sunt
|
|
Terapia prin joc este cea mai buna metoda de comunicare cu copilul.
Adesea, avem impresia ca ei nu ne vad, dar, stiind ca in cazul copiilor in general si al copiilor cu autism in special campul vizual periferic este foarte larg, jocul facut langa ... poate deveni o punte de comunicare cu ei :-) Rabdarea, dezinhibitia, dragostea,  increderea in sine, sunt elemente importante cand vrei sa aplici terapia prin joc. :wave: |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
cristinada
Nu conteaza stelutele conteaza cine sunt
|
|
Iata aici :
http://www.youtube.com/watch?v=jPvGf-GUlR0 un soft care permite copiilor sa interactioneze cu ecranul calculatorului Despre proiectul asta puteti afla mai multe aici : :-) www.reactivecolours.org |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
ANDREIAS
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
|
|
Multumim emil_c pentru aceste randuri... :yes:
Nu ne suparam...este cruda realitate... 
Recent chiar am achizitionat o carte: AUTISMUL - sexualitate ciudat controlabila Lucrarea "AUTISMUL - sexualitate ciudat controlabila" , Editura STEF 2006 realizata de specialistul olandez Inge Hose Smelik si psihoterapeutul MITASOV Tudor cuprinde: - METODE PRACTICE DE INTERVENTIE, - STUDII DE CAZ, - DESCRIEREA CLARA A SEXUALITATII OAMENILOR CU AUTISM Cuprins: - tehnici de interventie, - metode, - cazuri, - masturbarea, - educatia sexuala la baieti, - educatia sexuala la fete, - evoluția sexuala, - capcane in care cad parintii, - specificul manifestarii sexuale in functie de nivelul de dezvoltare, - intelegerea sexualtitatii la persoanele cu autism, - diferentele dintre sexe, - prietenii si relatii sexuale, - cum depistam o problema sexuala nerezolvata, - etapele conceperii unui plan de interventie, - interventia asupra adolescentilor si a tinerilor cu autism în complicații legate de manifestarile sexuale, - casatoria, - eșantioane de instruire in Romania. Cartea se poate achizitiona facandu-se solicitarea prin e-mail la adresa: psiho_crisp@yahoo.com Se va preciza adresa exacta la care sa fie expediata cartea, numarul de exemplare si numele si prenumele solicitantului. Cartea se va expedia in sistem ramburs in termen de 7 - 10 zile si costa 10 RON (inclusiv taxele postale). Am inceput sa ma bucur ca totusi am baiat...  |
|||||||||||
|
_________________ "Viata ne este data ca o bucata de lut. Important este sa stim cum sa o modelam!"
|
|||||||||||||
|
| |
|
ANDREIAS
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
|
|
Cristinada,
Mereu fina si delicata 
Am inteles ca nu este indicat sa te bagi in fata unui copil autist...  deoarece ii iei campul vizual...il debusolezi....de aceea ne indici sa ne jucam "pe langa"... |
|||||||||||
|
_________________ "Viata ne este data ca o bucata de lut. Important este sa stim cum sa o modelam!"
|
|||||||||||||
|
| parere | |
|
iuliana
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
 
|
|
asa o fi, n-o fi asa...sper ca nu ma bag ca musca-n lapte...
eu stiu ca in ceea ce priveste copii cu autism si senzorialitatea ei folosesc mai degraba campul periferic decat pe cel central, asa am gasit in special intr-un material de Cristina Muresan, si din ce am observat cu baietelul la care merg, daca incerc sa intru in campul sau vizual, cel putin in ultima vreme am obs asta-la masa de lucru, si nu numai, se uita in modul tipic-cu coada ochiului, pe furis, nu putem sti niciodata daca a vazut sau nu ceva ce incercam sa aratam..e mai dificil de monitorizat acest aspect.... |
|||||||||||
|
_________________ cu respect, iuliana
|
|||||||||||||
|
| |
|
ANDREIAS
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
|
|
UNDE ESTE?
PT INCEPUT Ia jucaria! Alegeti o jucarie ce sare rapid in ochi copilului.puneti-o aproape de manuta copilului,in asa fel incat sa o apuce isor. vorbiti-i despre jucarie.Jucariile zgomotoase sunt teribil de amuzante Apoi... A disparut! Atrageti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu uitati sa numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul Mai tarziu Gaseste-o! Plasati o jucarie la vedere, apoi lasati-o sa cada pe podea sau ascundeti-o.Incurajati copilul sa o caute.utilizati exclamatii si interogatii:"buuum" -in timp ce jucaria cade sau "unde e?" apoi"ai gasit..." in caz ca o ascundeti.apoi vine randul copilului sa ascunda jucaria. JOCURI CU CUBURI PENTRU INCEPUT Incerc si eu! Lasati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la gura, loveste cu el,il lasa sa cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.Dupa ce va jucati in acest fel alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor. APOI In cutie Puneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, goliti cutia SUPRAPUNERE suprapuneti mai numeroase cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau acelasi lucru MAI TARZIU Iata o masinuta construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute, apoi sa realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa construiasca. SA CONSTRUIM Cereti copilului sa construiasca un anumit lucru,un pod de exemplu.planificati impreuna cine /ce anume trebuie sa faca.insistati asupra secventei ce trebuie respectaa in fiecare etapa. JOCURI CU ALIMENTE Sa desenam cu budinca Puneti budinca intr-un recipient (de exemplu pe o tavita de biscuiti) puneti copilului o tablita in fatasi instalati-va in fata lui.incurajati copilul sa exploreze budinca cu degetele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i exemplul.daca ezita,aratati-i diverse miscari ale degetelor si mainii ,acompaniindu cu sunete comice(pluff,etc) .ne murdarim,dar ne si distram! |
|||||||||||
|
_________________ "Viata ne este data ca o bucata de lut. Important este sa stim cum sa o modelam!"
|
|||||||||||||
|
| ingenioase jocuri | |
|
iuliana
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
|
|
mi-au placut sugestiile de jocuri, am insa o doleanta..acestea merg extraordinr de bine pt cei mici, ma gandesc aici la copilul de 2-3 ani, varsta cronologica, sau mentala...ce facem dupa ce trecem de acest stadiu...si copilul ramane la constructii din piese si jucat cu masinuta la deal/la vale?
Si mai ales...problema pe care o intampin  ...cum determinam copilul (se subintelege autist) sa coopereze in jocuri-eu patesc de numeroase ori ca accepta sa intervin pana intelege cum se procedeaza-dupa care vrea sa faca singur, sa nu-l "deranjez"...  |
|||||||||||
|
_________________ cu respect, iuliana
|
|||||||||||||
|
 | TERAPIA PRIN JOACA | |
|
||
|
|
|