|
iuliana
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
| Data inscrierii: 11/Dec/2006 |
| Mesaje: 248 |
| Localitate: BARLAD |
|
|
din pacate am recunoscut o mama care m-a intrebat ce a facut ea de s-a putut intampla asa ceva.Si a inceput sa imi enumere: nu beau, nu fumez, nu am luat medicamente, sunt femeie cu frica de Dumnezeu, spune-mi ce am facut gresit?
Am incercat sa ii explic intr-un fel ca nu trebuie sa se gandeasca la vreo vina dar nu stiu daca am convins-o. Ma intrebam daca sunt numeroase mame in situatia ei, si sunt sigura ca sunt si care care stiu teoriile stiintifice demonstrate care arata clar ca nu e vorba de o mama frigorica care sa cauzeze autismul, si totusi in inima lor au dubii daca au facut ceva candva care sa conduca spre aceasta "boala"
|
|
|
|
cristinada
Nu conteaza stelutele conteaza cine sunt
| Data inscrierii: 11/Ian/2007 |
| Mesaje: 25 |
|
|
|
Pana acum am recunoscut cred ca vreo 300 de mame de copii. Unele putin zis frigorifice ... Copiii nu aveau autism ... Asa ca mi-am compus si eu parerea mea - ca nu are mama nici o vina. In schimb am auzit vorbindu-se despre aparitia unor tulburari la copiii institutionalizati .
|
|
|
|
anasperanta
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
| Data inscrierii: 07/Dec/2006 |
| Mesaje: 841 |
| Localitate: Galati |
|
|
Copilul meu afost adorat,dorit,nici prin gand nu mi-a trecut sa nu ii dau atentie necesara,iubirea nu i-a lipsit....perioada aceea in care am observat schimbarea...a fost de cateva luni....incepuse sa ii placa televizorul,ATOMIK...9-10-11-12 luni...daca incercam sa ii inchid televizorul...plangea de rupea pamantul...nu puteam nici sa schimb postul....
Apoi in perioada asta observasem ca nu imi mai raspunde...,ma gandeam ca nu aude,dar totusi melodiile le auzea si le si fredona...i-am inchis o data usa sa o testez...atomik era deschis dat la incet...si era foarte atenta cu urechea lipita de usa....deci nici vorba ca nu aude.....
Am stat intr-o dilema o perioada nu stiam ce sa fac...vroiam sa nu se mai uite la televizor atat de mult credeam ca daca renuntam la televizor Crinuta o sa raspunda,mi-am dat seama ca niciodata nu o sa invete nimic daca ea era numai in lumea televizorului....
Sa va spun ca nu am fost o mama nepasatoare...chiar imi pasa dar era foarte greu de luat o decizie...asa ca am plecat la tara in concediu cu familia timp de doua saptamani...acolo nu avea atomik...a plans cam 3 zile exact ca atunci cand se intarca un copil de "tata"...
Crinuta cand era micuta,avea cam 14kg la 1 an...era grea...in casa mergea in picioare...dar afara nu vroia....de fiecare data cand o scoteam afara plangea si nu vroia sa mearga pe jos...ba cand era in bratele mele...se arunca pe spate...
Ma deplasam extrem de greu cu ea,ajunsesem la concluzia eu si sotul meu ca ii este frica de imensitatea de afara....ajunsesem pielea si osul...ceea ce nici acum nu pot sa imi revin..asa ca atunci cand am plecat la tara am invatat-o sa atinga pamantul....la fiecare cinci miunute ieseam afara sine asezam din ce in ce mai aproape de pamant fiind cu ea in brate...pana a inceput sa se acomodeze....
In ziua de azi nu pot sa o opresc :lol: zburda ca o "ieduta"...sa nu credeti ca mia fost usor...am luptat cat amputut...atomik sa obisnuit sa nu il mai vada...muzica in general...acum in ziua de azi se uita latelevizor dar nu mai e in mod obsesiv...totul sa reglat....multumesc lui Dumnezeu ca m-a ajutat...si mi-a luminat mintea... 
|
|
_________________
Existam vremelnic prin ceea ce luam din jur dar traim Vesnic prin ceea ce daruim.
|
