Copii-cu-autism.MyForum.ro :: CATI COPII NE DORIM? DACA SI CEILALTI COPII VOR FI ASA?

Trimis: 23/01/2007 13:18

Psihopatologia mamelor cu copii autisti comparata cu cea a mamelor cu copii retardati mental

Scopul acestui studiu este acela de a evalua anxietatea, depresia, alexitimia (n.trad. calitatea de exprimare verbala a propriilor emotii si sentimente) si simptomele psihologice generale la mamele cu copii autisti in comparatie cu cele ale mamelor cu copii retardati mental. 40 de mame cu copii autisti si 38 de mame cu copii retardati mental au fost incluse in studiu. Dupa un interviu clinic, au fost efectuate teste psihometrice penrtu depresie, anxietate, alexitimie iar pentru simptomele psihologice generale a fost folosit chestionarul simptomelor de stres SCL-90 (in engl: Symptom Distress Check List). Rata de non-depresie a fost de 27.5 % la mamele cu copii autisti in timp ce pentru mamele copiilor cu retard mental a fost de 55 %. Nu s-au observat diferente privind anxietatea si alexitimia intre cele doua grupuri. Aspectele psihopatologice la mamele cu copii autisti au fost mai frecvente decat in cazul mamelor cu copii retardati mental in toate subcategoriile chestionarului SCL-90 (somatizarea obsesiv-compulsiva, sensibilitatea interpersonala, depresia, anxietatea, furie-ostilitate, anxietatea fobica, ganduri paranoide, psihotism). Mamele copiilor autisti sufera de un stres psihologic mai mare decat mamele cu copii retardati mental.

Introducere

De la nasterea unui copil cu dizabilitati, parintii au spus ca au trecut prin sentimente complexe printre care si sentimentul pierderii unei persoane iubite. Reactia la aceasta pierdere urmeaza șablonul soc, refuz, nefericire, depresie si acceptare-adaptare la adulti. Sentimentele de vinovatie, depresia si anxietatea sunt parti ale acestui proces iar la unii parinti dureaza mai mult decat cateva luni pentru a ajunge in faza de acceptare-adaptare, acestia dezvoltand smptome mai severe decat ceilalti parinti.
Rutina de ingrijire zilnica, problemele economice, primirea susținerea corespunzător si educatia sunt principalele greutati intampinate de parintii copiilor cu dizabilitati. Diagnosticele confuze, problemele de comportament si de sanatate, precum si sentimentul de insingurare se adauga acestor greutati. O dizabilitate severa inseamna un copil mai dependent, o mai mare responsabilitate care apasa pe umerii parintilor ceea ce le induce o anxietate crescuta.
Studiile arata ca parintii unui copil autist se confrunta cu o supra-anxietate determinata de copilul care manifesta lipsa relatiilor sociale, intarzierea sau absenta dezvoltarii vorbirii, miscari stereotipe, hiperactivitate si lipsa contactului ocular. Mamele copiilor autisti sunt mai introvertite si mai nevrotice decat grupul normal de control. Si parintii copiilor autisti si cei ai copiilor cu sindrom Down sunt supra-anxiosi, supra-sensibili, severi in moduri si mai frustrati la critici. Studiile arata ca parintii copiilor cu dizabilitati indeplinesc criteriile de depresie intr-o proportie de 35 – 53 %. Parintii copiilor autisti au un numar mai mic de prieteni decat parintii copiilor cu Sindrom Down. Mamele copiilor autisti sunt mai predispuse la stres in comparatie cu mamele copiilor cu Sindrom Down.
Cele mai multe din aceste studii au fost efectuate cu peste 10 ani in urma cand interventia medicala, educationala si sprijinul social erau limitate in comparatie cu situatia actuala si includeau un numar limitat de subiecti, evaluari nestandardizate, grup de control compus din oameni reprezntand populatia normala si se concentrau mai mult pe personalitate decat pe psihopatologie.
In acest studiu avem ca scop evaluarea anxietatii, depresiei, alexitimiei si simptomele psihologice generale in cazul mamelor cu copii autisti si in comparatie cu mamele copiilor retardati mental.

(Studiul continua cu urmatoarele capitole pe care le-am considerat a fi prea tehnice pentru a fi traduse: materiale si metode, rezultate, discutie, lista de referinte. Ca orice studiu care se respecta, la capitolul discutii sunt prezentate si limitarile studiului)

(traducere partiala a unui studiu efectuat in Turcia si publicat de Academia Coreeana de Stiinte Medicale in anul 2002. Studiul poate fi vizualizat la adresa: http://jkms.kams.or.kr/2002/pdf/10679.pdf )

Trimis: 02/02/2007 10:56

cu toate ca nimic n-am iubit pe lume mai mult decat copii, de aceea si fac ceea ce fac, referitor la cursuri si activitatea de baza...dar acum cu cat ma gandesc mai mult cu atat imi este teama tot mai mare de acest moment.
Prea multe situatii in care se nasc copii cu nereguli fara o cauza precisa, nu ma refer numai la copii cu autism, sunt mai multe afectiuni, uneori doar neurologice, fara un impact obligatoriu aspra psihismului (am in minte epilepsia, de ex) si care pot sa fie cu cauze inca necunoscute, in ciuda faptului ca ambii parinti sunt sanatosi. Mi se pare ca sunt inca atat de multe mistere neelucidate in acest domeniu...

Trimis: 02/02/2007 11:27

daca toate nevestele se vor speria riscam sa fim ultimele generatii.....si dupa noi ....potopul :oops:

Trimis: 02/02/2007 11:36

:weep: si totusi...

e greu... :wavecry: eu sper sa-mi treaca...pana la momentul potrivit... mf_swordfight

astia sunt cei care lupta pro si contra, par sa aiba sanse egale. Deocamdata nunta, nu de alta da inafara ei e exclus..cand se va intampla voi face invitatii.. :hi:

...si poate mai cresc si voi vedea altfel lucrurile...

Trimis: 02/02/2007 11:39

cu siguranta ca iti va trece.....cat despre copii in afara nuntii.....nu fi asa de sigura

se poate intampla :-O.....dar sa nu disperam :-P

Trimis: 02/02/2007 21:13

Studentii la medicina, cand invata despre boli, au impresia, citind simptomele, ca le au pe toate; de obicei, stiind cateva lucruri, incepi sa iti faci grji; aveam o vecina, care avea un fiu cu sindrom Down; si spunea ca totul s-a intamplat din cauza unei sperieturi, cand era nsarcinata; nu avea habar ce e ala cariotip, cromozomi... etc. Pe de alta parte, ce anume determina aparitia a inca unui cromozom asa... "aiurea"? :hmmm:

Trimis: 23/10/2007 18:52

Ce-ar fi sa vezi ce spune GOOGLE, sau, oricum, intreaba la maternitati! flowers

Trimis: 23/10/2007 20:10

Nu stiu daca autismul de depisteaza genetic; tot ce stiu e ca oamenii prosti nu dau nastere la copii autisti...

Trimis: 03/11/2007 12:20

Nu va fie frica...Dumnezeu ne asculta rugaciunile mereu.

Eu dupa Andrei, am doi copii absolut sanatosi.

Am incercat/riscat/luptat si Dumnezeu m-a ajutat.

"O Licarire de Speranta:
Nu mai cred in viata care se concentreaza asupra sentimentelor intunecate.Am incredere in mine si imi pastrez credinta.Obstacolele din calea mea doar ma ajuta sa extind si sa ma apropii de Divinitatea din mine. Intotdeauna va exista speranta si va licari o lumina, chiar in intuneric. Divinul este intotdeauna aici, ajutandu-ma in mijlocul dificultatilor"

Trimis: 21/12/2007 21:55

ce se intelege prin oameni prosti?
la gradi la noi sunt 2 copii ai caror parinti nu sunt neaparat intelectuali, la unul dintre ei nu s-au ocupat deloc, ba asa hal de neglijenta ca acest copil risca sa nu mai mearga in cativa ani de cand tot sta numa pe jos cu picioarele sucite-si da e autist sigur
Oricum un test genetic nu strica nimanui, nu va poate decat da procente ca sunt sanse sa se repete accidentul genetic de la Crina, ca ar putea fi vb de o o arece incompatibilitate intre materialul genetic de la cei 2 soti...cunosc familii care au avut curajul sa incerce din nou si acest curaj le-a fost rasplatit din plin cu niste copii minunati si sanatosi din toate pdv

Trimis: 06/01/2008 11:07

stiu ca nu e bine sa ai un solitar copil si acela sa aiba nereguli dar mie mia fost foarte greu sa ma gindesc sa mai fac un copil,deloc nu a putut sa ma convinga nimeni.stiu ca am gresit,acum e prea tirziu am 37 de ani,dar nu am putut sa ma gindesc macar la asa ceva.nu stiu daca sa ai mai multi frati te ajuta cu ceva in viata,la un moment dat fiecare o ia pe drumul lui,isi intemeiaza o familie nu are timp de fratele lui bolnav.poate ca eu gindesc gresit dar ma gindesc la mine care mai am doua surori,una e in germania una in italia,ne vedem o data de doua ori pe an. nu ca nu ne intelegem bine dar distanta raceste relatiile dintre noi.citeodata poate un strain te ajuta mai mult ca aproapele tau.mama mea cind era sergiu mic a spus citez ca asta nu o sa umble si nu o sa vorbeasca niciodata,nu ma incurajat deloc,nu mia fost de ajutor cu nimic,doar bunicii care m-au crescut au fost alaturi de mine si de sotul meu.dar pe ei iam pierdut prea rapid nu au vazut ce baiat frumos cuminte si destept adevenit sergiu flowers

Trimis: 06/01/2008 11:53

buna Sanda! sunt mama unui copil de 6 ani autist. (iti spun asta ptr ca poate nu ai apucat sa-mi citesti povestea). m-a impresionat foarte mult povestea voastra. tu intradevar esti o mama cu multa putere , ca noi toate dealtfel...ai pomenit aici de bunicii tai care te-au incurajat , la fel a fost si la noi , bunica mea a fost cea care mi-a deschis ochii cu problema copilului , si ea mi-a spus ca speranta moare ultima si ca daca e trebuință sa merg pana la capatul lumii daca e novoie ptr copil... din pacate nici ea nu a mai apucat sa vada ce copil special e Raul.... abea acum de un an a inceput sa pronunte cuvinte si acum incepe sa lege propozitii si uneori face chiar fraze... in continuare am vise mari ptr Raul si citindu-ti povestea speranta mea e si mai mare ... ITI MULTUMIM CA NI TE-AI ALATURAT. :thankyou:

Trimis: 06/01/2008 11:54

sanda ...ptr mine nu mai conteaza varsta eu nu sufar de complexitati ...ai vazut nadia comanici a nascut la 40 de ani...
sa dezbatem problema cum ai spus tu ca e posibil ca fratii sa nu se iubeasca si sa nu aibe grija, aceasta e in functie de cum ii invata paritintii, de cum le ofera atentia, poate la rece(asa copilul o si daruieste) fara sa simta ca acel copil are nevoie sa fie indrumat spre o dragoste frateasca...
gandestete ca poate in familia ta nu ar mai fi fost aceeasi problema poate tu ai alt dar, de a iubi copii, poate la tine e alt mesaj in cuvintele tale catre ei...
la sotul meu in familie sunt doi frati si o sora...prima e sora cu sindromul down,si au grija de ea foarte bine,ea locuieste cu mama si cu unul dintre frati(e insurat),e in siguranta sora ... celalt frate ii asigură cate ceva de trebuinta...se viziteaza si tin unul la altul.
vazusem in biserica un caz care ma impresionat...trei frati, doi cu complicații dintre care unul nici nu vedea,si cine crezi ca il tinea de mana, fratele cel mic...asculta-ma ce iti spun Dumnezeu ajuta acesti copii prin tot felul de mijloace.
sau ar mai fi un caz...o familie a avut doi copii cu nereguli retard mintal dintre care, unul mai putin atins...parintii au murit ambii si se ajuta unul pe altul traiesc intro casa la tara...bine ca si familia a lasat un testament in care spune ca cine va avea grija de copii lor vor mostenii casa...ori la acesti copii mari caci sunt la 40 de ani nu le trebuiesc numeroase doar siguranta de a le da o farfurie de mancare,caci e necesar de a manca in rest ei au invatat sa aibe grija singuri de strictul necesar al vetii...dar e excelent ca se iau unul cu altul.

eu am 33 jumate, am doi copii(fata are autism)...sa va rugati ptr mine caci e posibil sa mai am copii :thumbsup:

sanda multa sanate iti doresc si sa alegi tot ce mai bine ptr tine...

eu am ales drumul pe care vreau sa merg...cum o vrea Dumnezeu, caci mare e tăria Lui.

Trimis: 06/01/2008 12:03

Ana , dupa cum am promis am renuntat la anticonceptionale...fac pauza trei luni, timp in care imi fac cateva analize ,si cum o vrea Dumnezeu.... ma las in voia Lui. curaj si tie....

Trimis: 06/01/2008 12:04

Aceleasi framantari le-am avut si eu...sa mai fac sau nu un copil.La fel nimeni nu ma putea convinge sa iau decizia de a face inca un copil,mai ales dupa ce am citit ca poti naste si al doilea copil cu aceeasi problema.Acum nu mai gandesc la fel si daca mi s-ar intampla sa raman insarcinata l-as face...chiar daca si eu am 37 de ani aproape.

Trimis: 06/01/2008 12:15

va doresc din suflet tot binele din lume bravo ca ati avut curaj sa va mai ginditi sa aveti copii ,poate eu gresesc,dar nu as mai putea sa trec prin ce am trecut,si nu este nimeni sa-mi garanteze ca totul va fi bine. :thankyou:

poate ca daca va cunosteam mai repede,conteaza mult sa ai cu cinesa te sfatuiesti .sa aveti grija de voi si sa ne ajute dumnezeu sa mergem mai departe flowers

Trimis: 06/01/2008 13:37

aveti un suflet mare si un curaj nebun eu asa cred .sa va dea dumnezeu vigoare sa luptati si sa mergeti mai departe.un copil transforma viata si poate voi care aveti mai multi sunteti mult mai implinite sufleteste.eu ma tot gindesc ca daca as mai avea un copil nu as putea sa-l iubesc asa de mult ca pe sergiu.intradevar mie mia lipsit in copilarie dragostea parinteasca,abia acuma imi dau seama,deaceia eu fac tot ce pot ca copilul meu sa nu duca lipsa de ea :kissing2:

Trimis: 07/01/2008 19:25

aveti un curaj exraordinar.e fermecător sa ai mai multi copii,ei iti fac viata mai frumoasa.sa crezi ,sa speri ca totul va fi bine este ceva ce tine de sufletul tau de ajutorul si sfaturilebune pe care le primesti.eu nu am parte de asa ceva.mama mea cind a fost sergiu mic azis ca nu o sa umble si nu osa vorbeasca niciodata.mia fost deosebit de greu innocent

Trimis: 08/01/2008 15:56

Doamne ajuta Ana....eu n-am curaj ,deocamdata sunt "nebuna",ma termina problemele...si mai merg ºi la servici unde am parte doar de bârfe..comentarii..pretentii..de la ºefa ºi unii colegi Cred cã voi renunta la servici,deºi am muncit mult sã ajung aici....sau poate un concediu...nu ºtiu....,nu mai am chef de nimic.ªtiu cã-l supar pe D-zeu dar nu mai pot...oricum mai am timp am doar 28..

Trimis: 08/01/2008 16:22

lili ...putere sa iti dea Dumnezeu...
Nu te uita la barfellle si comentariile din jurul tau stiu ca e greu sa nu dai atentie la tot ce e rau din jurul tau dar ..cel mai bine ca viata ta in linistea ta sa fie numai rugaciune...eu zic serviciul sa nu il lasi trebuie sa ai si din ce trai si din ce o ajuta pe fetita ta...ia-ti un concediu sa te odihnesti.
iar copii daca vor mai veni la tine lasai sa vina ...caci o vor ajuta mult pe fetita ta...cu toate ca tie o sa iti fie greu,fetitei tale ii va fi mult mai bine printre fratiori....mai ales daca vor avea varste mai apropiate...daca ai stii ca asta e singura sansa la fetita ta...Dumnezeu sa te ajute.