 |
 | ABA |  |
|
anasperanta
Nu conteaza stelutele,conteaza cine sunt
 
|
|
ABA (Applied Behavior Analysis) sau in traducere Analiza Comportamentala Aplicata ...este o terapie care alaturi de TEACHH este una din cele mai raspandite . Exista si asemanari intre ele dar si deosebiri de fond . Parerile mele sunt cam in felul urmator :
1. TEACHH este un tratament mai mult paleativ in care se pune accent pe invatarea copilului a unor "trasee" si adaptarea mediului copilului/adultului afectat de autism la nevoile acestuia. Este o terapie eficace mai ales in urmatoarele cazuri : copilul are si alte probleme (motrice , auditive , vizuale , etc ) , copilul este trecut de varsta de 7-8 ani ( asta se aplica chiar daca este vorba de un adult /adolescent - si da efecte ! ) ....In general este o metoda care se aplica cu succes in institutii (scoli , gradinite , sanatoriu , clinici ) pentru ca in principiu este si o problema de abordare ca si o problema de fonduri . La modul practic TEACHH are doua componente : o componenta care se refera la comportamentul copilului - copilul este observat si se preiau inclinatiile lui native (arta , placeri pentru cifre , jucarii , muzica , s.a.m.d. ) si cu ajutorul lor se incearca invatarea unor alte lucruri precum si schimbarea lui de comportament ; i se face un orar (program ) pe fiecare zi si este ajutat sa inteleaga orarul respectiv astfel incat sa aiba o definire a timpului (ex. se afiseaza un orar cu casute pentru fiecare activitate dintr-o zi si in dreptul fiecarei activitati se pune o casuta care se bifeaza de fata cu copilul atunci cand incepe respectiva activitate - activitate inseamna tot ! - spalatul pe dinti , uitatul la TV , cititul , joaca , micul dejun , s.a.m.d. ) ; si o componenta inconjuratoare care se refera la tot mediul in care traieste si care este atent monitorizat si ajutat sa fie la indemana copilului (daca l-am invatat ca periuta de dinti este de colorație albastra si are un anumit loc in spatiu vom avea grija ca periuta lui de dinti sa fie tot timpul albastra si tot timpul in acelasi loc pentru a-l ajuta sa fixeze niste lucruri care altfel s-ar putea sa-i creeze stari de panica /stres odata schimbate ) .... De asemenea TEACHH se bazeaza pe mare socializare a copiilor dintr-o institutie - aproape toate activitatile se desfasoara conform unui plan bine stabilit si se incearca agrenarea tuturor copiilor in activitati impreuna . 2. ABA - analiza comportamentala aplicata este o alta metoda , ceva mai dura dar si cu rezultate mai spectaculoase . De altfel cele mai multe critici nu se adreseaza rezultatelor ci modului de abordare ; asta este si un pretext pentru care ceea ce era la inceputuri metoda Dr. Lovaas a suferit importante modificari de fond chiar / din fericire rezultatele au ramas aproximativ aceleasi . Practic terapia are la baza un concept tare vechi "cainele lui Pavlov" si inseamna in doua cuvinte "dresarea copilului". Aceasta este si motivatia pentru care este foarte criticata ...si cele mai multe critici spun : "robotizeaza copilul" si il invata mecanic niste lucruri ....partial adevarat ...dar asta o spun in general cei care nu au vazut un astfel de copil dupa cateva luni de remediu ...pentru ca realitatea este un pic diferita : fara sa existe o cauza imediata toate lucrurile pe care copilul le invata mecanic ajung la un clipă dat sa faca parte din el si desi el a invatat mecanic o comanda "imbratiseaza-ma" constati cu surprindere ca dupa un timp te va imbrasita de cate ori se va bucura de ceva ...fara ca tu sa-i spui chestia asta ....si lucrurile nu se opresc aici - practic cam tot ce invata pur mecanic dupa un timp aplica in viata lui de toate zilele in mod firesc ; ba mai mult : surprinzator apar si lucruri de care nu a fost invatat ! practic el "invata sa invete" ....Ceea ce este de spus este totusi ca aceasta terapie s-a așezat pana acum cu succes doar la copii de pana la maxim 7 ani (si asta in ultimele studii )pentru ca Dr. Lovaas nu a facut-o decat cu copii de pana la 3,5 ani . Rezultatele sunt insa uluitoare : cam 45% din copii reusesc ca dupa o perioada de 2-3 ani sa fie aproape normali ( eu sincer am niste dubii ca nu raman tare dar pe de alta parte ma intreb cati dintre noi nu avem tare si ticuri ....desi parem normali ) alti cam 30% fac salturi si ameliorari ale starii lor cumplit de mari (raman insa totusi cu niste disabilitati ) si cam 10-15% nu au imbunatatiri evidente de nici un fel. Asta in conditiile in care din întâia parte de 45% toti intra la o scoala normala si isi continua viata fara nici un fel ajutor ulterior din bucată nimanui. Ceea ce mai trebuie spus este ca este o terapie care utilizeaza un procedeu de invatare unu la unu (pedagog si elev ) , se intinde pe 6-7 ore pe zi (40 ore pe saptamana ) si automat necesita pe de o parte foarte multa implicare din componentă parintilor/familiei si pe de alta parte necesita fonduri .....cred ca de fapt timpul pe care parintii sunt obligati sa il aloce ca de pildă si fondurile in sine pentru aceasta terapie o fac ceva mai exclusiva ...este foarte greu aplicabila si in scoli/gradinite pentru ca si acolo inseamna fonduri (in loc sa angajez 1 educator la 2-3 copii - si asta este considerat un procent nespus de bun/ in marea majoritate a gradinitelor este vorba de un educator la 8-10 copii - trebuie sa angajez 5-6 educatori la 3-4 copii si practic cam dublez fondurile necesare) ....mai trebuie spus ca este o terapie in care pot intra numai anumiti copii (eligibilitatea este data de trei factori : varsta 2 - maxim 6 -7 ani / lipsa oricarei alte afectiuni grave- vizuala,auditiva , motrica / un minim de IQ de 35 (sau cum se calculeaza la retarzii mintal : varsta mentala impartita la varsta cronologica inmultita cu 100 ) ..... Parintii si profesionistii sunt incurajati sa investigheze atent toate studiile existente/disponibile ,astfel incat sa determine care este cel mai potrivit pentru fiecare individ in functie de necesitatile lui/ei.Aceasta pagina nu trebuie luata drept o recomandare .Se vrea a fi baza unui studiu ulterior. Ce este metoda LOVAAS? Metoda LOVAAS este un studiu terapeutic de comportament puternic manifestat in chipuri diferite la copii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare.Acest program mai este cunoscut si sub numele de UCLA( Unversitatea California Los Angeles). Program de Dr. LOVAAS dezvoltat in Institutul pentru Interventii Timpurie LOVAAS.Se bazeza pe experienta clinica extensiva si studiul intreprins in mai mult de 30 ani de psihologul Dr. O.Ivar Lovaas din America.In anii ‘60-’70 Lovaas a confecționat cu copii spitalizati ,multi care au fost diagnosticati cu autism. El s-a concentrat pe comunicarea verbala folosond strategii ale analizei comportamentale aplicate.In acea perioada studiul Lovaas a fost criticat de colegi astfel fiind anulata metoda psihodinamica ,deoarece majoritatea copiilor si-au pierdut abilitatile verbale cand programul a fost intrerupt si s-a intors la viata de spital.Oricum cei care s-au mutat cu parintii lor, care au vrut sa fie informati despre program au evoluat mult mai bine. Acest lucru a dus la a se acorda o importanta mai mare parintilor in procesul educativ. LOVAAS a continuat studiul cu copii mai mici intre 2-4 ani , in casele acestora implicand si parintii in tratament pentru a vedea daca poate miza pe mentinerea noilor indemnari insusite. Copii primeau 40 de ore pe saptamana de alimentare structurala de la o persoana la alta, de la studenti pregatiti ,a caror activitate era indeaproape supravegheata chiar de LOVAAS si angajatii acestora. Rezultatele au fost publicate in 1987 si au provovat un mare interes pentru că pana atunci nu existasera studii care sa arate ca strategia comportamentala ar putea conduce la rezultate atat de bune.LOVAAS a comparat trei grupuri a cate 20 copii: 1. Grupul experimental de copii care au primit 40 ore pe sapt. de tratament. 2. Un prim grup de control care a primit 10 ore de tratament al comportamentului impreuna cu o varietate de tratamente din alte surse cum ar fi cele oferite de clase mici de educatie speciala. 3. Un al doilea grup de control care nu a primit nici un tratament de comportament, LOVAAS a descris descoperirile sale din grupul experimental dupa cum urmeaza: a) un grup de indivizi recuperabili care dupa interventie nu au mai demonstrat caracteristicile de autism.Lovaas a declarat ca 40% din copiii care au lucrat 40 ore acasa /sapt. au dobandit functionare normala pana in momentul in care au intrat cu succes in invatamant la varsta de 7 ani. b) Un grup intermediar (40%) care a avut un progres substantial dar care inca a demonstrat caracteristici de autism. Multi din ei au ramas cu duficultati de vorbire sau disabilitati intelectuale. c) Un numar mai mic (10%) la care s-a simtit putin sau deloc interventia tratamentului .Rezultatele de asemenea au aratat ca acesti copii au urmat programul pentru doi ani sau mai mult au castigat in medie de 30 puncte IQ.Un follow –up al studiului intreprins in continuare de McEachin ,Smith, Lovaas in 1993 a indicat ca majoritatea si-au mentinut castigurile si in adolescenta. Pareau a functiona natural si la interviurile cu doctori , fiind gasiti drept copii normali fara nici o istorie de autism.Lovaas si colegii sai recomanda ca tratamentul ar necesită inceput cat mai devreme posibil de preferinta inainte ca, copilul sa implineasca 5 ani si ideal inainte de 3 ani si jumatate.Este necesar sa ii fie predate indemanarile sociale de baza ,educative si de trai zilnic. De asemenea pot fi reduse comportamentele stereotipice si cu intreruperi pana a nu se stabili.Programul bazat pe tratament acasa consta in 40 ore/sapt. de terapie intensiva .Rezultatele studiilor lui Lovaas arata ca importanta mentinerii acestui numar de ore aduce mari beneficiile copilului.Terapia este de persoana la persoana (one to one) de 6-8 ore /zi, 5-7 zile/saptamana pentru 2 sau mai multi ani Sesiunile de predare de obicei dureaza 2-3 ore cu pauze. Vigoarea terapiei inseamna ca exista in mod normal necesitatea de a se stabili un “program in echipa “ care de obicei consta in cel putin trei persoane.Toate aceste persoane urmand un program complet de instruire. Participarea familiei este un element teribil de important al tratamentului deoarece cercetatorii au descoperit atunci ca aptitudinile desprinse in clinici si clase deosebite nu sunt valabile mediului de acasa daca nu exista o implicare a parintilor in programul de tratament al copilului. Toate indemnarile deprinse sunt impartite in sarcini mici care sunt indeplinite si predate intr-un mod foarte structurat si acompaniat de repetate laude si premii pentru fiecare incercare reusita. Exemple de premii (rewarduri) sunt bucatele mici de mancare, joaca cu jucaria preferata,premii sociale ca de pilda lauda verbala , imbratisari si gadilaturi. Treptat mancarea si alte reintariri artificiale sunt inlocuite daca e posibil de mai multe intariri sociale de fiecare zi .Comportamentele agresive sau stimulente a eului sunt reduse sau inlocuite ingnorandu-le sau inlocuidu-le cu forme comportamentale sociale mai acceptabile. Programul de interventie progreseaza gradual de la autopredare de baza si abilitati lingvistice, la predarea de abilitati nonverbale si imitare verbala., si stabilirea inceputurilor pe jucarii. O data ce copilul stapanete sarcinile de baza, stadiul al doilea preda limbajul expresiv si prematur abstract si joaca interactiva cu alti copii.In stadiile mai avansate ale interventiei copilul poate fi invatat acasa si la scoala. MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI Modificarea comportamentului se bazeaza pe faptul ca, consecinte placute pot promova un comportament bun si consecinte neplacute ca de ex. pedepsele pot produce un comportament inacceptabil . In anii ’60 si ’70 procedurile adverse au fost utilizate la analisti ai comportamentului de toate felurile cand tratamentele alternative au esuat si daca comportamentul clientului era periculos fata de el sau fata de altii. La inceputul studiului, Lovaas a aparat folosirea acestuia in situatiile in care copilul avea un comportament auto-distructiv sau auto-stimulant . Proiectul UCLA nu mai foloseste aversiunile psihice se pune accentul pe procedurile de implementare pozitiva. CARE SUNT BENEFICIILE ? LOVAAS si colegii sai considera ca printr-o interventie la timp un numar mic dar consistent de copii cu autism si disfunctiuni asemanatoare sunt apti sa-si insuseasca functiuni normale intelectuale si educative pana la varsta de 7 ani. Pentru acei copii care nu reusesc sa-si insuseasca functiile naturale se sustine ca de obicei exista scaderi substantiale de comportament nepotrivit si asimilarea limbajului de baza. Au existat numeroase articole si critici scrise pe acest subiect in ultimii 20 ani si multe argumente aduse validitatii descoperirilor lui LOVAAS.Tratamentul este extrem de lung si intens si poate fi destul de scump. Totusi un numar in crestere de parinti au folosit aceasta metoda si au fost satisfacuti de rezultate. In ultimii anii interesul in metoda lui LOVAAS a reaparut ca urmare a publicatiei “ Lasa-ma sa-ti aud vocea “ ,povestea lui Catherine Maurice care a folosit metoda pentru cei doi fii ai sai |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
 | ABA | |
|
||
|
|
|